Regiunea arctică se încălzește mai rapid decât alte zone ale globului, ceea ce înseamnă că ar putea deveni următoarea frontieră de cucerit în lupta pentru resurse energetice, scrie Bloomberg.Deja forările pentru petrol și săpăturile pentru minereuri s-au accelerat în zona arctică și aici sunt de așteptat investiții de 100 miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit estimărilor Lloyd’s of London, cea mai veche piață de asigurări din lume. Suprafața Oceanului Arctic acoperită cu gheață în prezent este jumătate dn cât era în 1999.
Acest lucru înseamnă un acces mai larg la o regiune unde se estimează că se găsesc aproximativ un sfert din rezervele nedescoperite de petrol și gaze ale lumii, precum și aur, argint, cupru, zinc, diamante și pești. Statele cu teritoriu în zona arctică - SUA, Canada, Groenlanda, Islanda, Norvegia, Finlanda, Suedia și Rusia – dezvoltă planuri de a construi infrastructură și de a-și spori capacitățile militare introducând sisteme de supraveghere, antrenând trupele să reziste la vreme geroasă și dezvoltând capacitatea navelor de a naviga printre sloiurile de gheață.
Forajul, mineritul și pescuitul se desfășoară în zona arctică deja de zeci de ani – dezbaterile privind explorarea țițeiului în Refugiul Arctic din Alaska datează de la finele anilor 1970 și au revenit în atenție în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale americane din 2008. Dar o dezvoltare la scară largă părea un plan exagerat de ambițios până de curând. Predicțiile că topirea gheții va transforma zona arctică într-un punct de atracție geopolitic și că lupta pentru resurse va declanșa un conflict armat nu s-au materializat. Guvernele cooperează prin intermediul Consiliului Arctic, un forum creat în 1996. Spre deosebire de multe alte piețe emergente, țările arctice au economii dezvoltate și sisteme juridice stabile. Totuși, vecinii își dispută frontierele maritime, revendicând teritorii care se întind până la Polul Nord.
Schimbările rapide ridică problema de a găsi un echilibru între veniturile obținute din forare și minerit pe de o parte și riscurile de a degrada mediul și de a perturba modul tradițional de viață pentru cei aproximativ patru milioane de oameni din zona arctică. Mulți dintre ei fac parte din triburi indigene care trăiesc acolo de milenii.
Militanții pentru protecția mediului și alți observatori care au propus o abordare mai prudentă notează că incursiunile timpurii în Oceanul Arctic, mai ales de către companiile petroliere mari – au fost însoțite de multe accidente și depășiri de bugete. Shell a cheltuit de exemplu mai mult de cinci miliarde de dolari pe foraje în largul coastelor Alaskăi, iar acum proiectul este suspendat. Grupurile militante vor să protejeze zona arctică de catastrofe precum deversarea de petrol provocată de tancul petrolier Exxon Valdez din 1989. Anul trecut autoritățile ruse au arestat mai mulți activiști Greenpeace care protestau pe o platformă petrolieră offshore.
Dar companiile merg mai departe cu planurile lor, inclusiv ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră americană, care intenționează să foreze o sondă în zona arctică anul acesta alături de compania de stat rusească Rosneft, în ciuda conflictului politic dintre SUA și Rusia pe tema crizei din Ucraina.
0 comments :
Trimiteți un comentariu