Care este și, mai ales, unde este viitorul economic al Iașiului? În educație, agricultură și IT, dar mai ales în schimbarea unor mentalități locale că investitorii, fie străini, fie români, și investițiile vor veni de la sine, fără niciun efort din partea autorităților locale, a fost răspunsul comunității de business din Iași.Cu toate că este al doilea județ din țară după numărul de locuitori - 770.000 de persoane - și are o istorie culturală și de educație remarcabilă („Alexandru Ioan Cuza“ - cea mai veche universitate), din punct de vedere economic Iașiul stă prost: are un PIB de 5.388 de euro per capita, cu 20% sub media națională, iar salariul mediu este de numai 1.500 de lei, cu 8% sub cel la nivel național.
Principalii angajatori în județ sunt trei spitale și trei universități, iar să lucrezi în sectorul de stat este jobul ideal pentru cei din Iași.
În încercarea de a strânge la aceeași masă pe membrii comunităților de business locale, pentru a găsi idei de creștere și dezvoltare a unor zone din economie, ZF și BCR au lansat un proiect comun – „Cum dezvoltăm România“.
Pe termen mediu, miza pe salariile mici și pe România ca locație manufacturieră pentru bunuri de export nu duce nicăieri. „Trebuie să trecem de la lohnul industrial la producție proprie. De la Fabricat în România la Fabricat de România“, spune Sergiu Manea, vicepreședintele executiv pe corporate al BCR, prezent joi la evenimentul ZF organizat în parteneriat cu BCR la Iași. Accentul trebuie pus pe competitivitate prin productivitate și nișarea pe segmentele profitabile. „Știți cum se pregătește echipa de tenis de masă a Chinei?“, i-a întrebat Manea pe membrii comunității locale de business. „80% din timp își antrenează partea tare, unde sunt ei cei mai buni.“
Am vrut să susținem coagularea ideilor pentru dezvoltarea României, suntem dispuși să contribuim financiar și avem resursele pentru a finanța economia în condiții de de lucru rezonabile și simetrice, spune vicepreședintele BCR.
„În același timp, suntem deschiși să recunoaștem slăbiciunile noastre, să le reparăm și să ascultăm atent vocea clientului“.
El susține că principala problemă în acest moment nu este disponibilitatea băncii de a acorda un credit, ci creșterea productivității și bancabilității proiectelor care solicită finanțare. Deși este al doilea mare județ din România, Iașiul este pe locul 14 din 42 ca putere economică, cu numai 18.000 de firme care au 94.000 de salariați și o cifră de afaceri de 4 miliarde de euro.
Clujul are 32.000 de firme cu o cifră de afaceri de 8 miliarde de euro și 152.000 de salariați, care au un salariu mediu de 1.900 de lei.
„Trebuie să înțelegem (adresându-se cominității de business locale – n.r.) că nu mai vine niciun investitor să cumpere teren și să mai plătească prețurile din 2008… Acum trebuie să căutăm noi investitori, să prezentăm județul în afară și să încercăm să îi aducem aici… De aceea, vom merge în iunie la Tel Aviv, apoi la Roma și apoi la Viena“, a spus Cristian Adomniței, președintele Consiliului Județean Iași.
„Noi nu avem aici niciun parc industrial, iar în Prahova sunt nouă, în timp ce la Cluj, Tetarom se extinde în continuare. Avem un parc industrial la Bălți (în Republica Moldova), dar nu avem la noi.“
În încercarea de a pune Iașiul pe harta unor potențiale investiții, Conisliul Județean investește peste 50 de milioane de euro, o bună parte din fonduri europene, în extinderea aeroportului de la Iași, pentru a permite aterizarea aeronavelor Boeing și Airbus.
„Eu sunt foarte frustrat (vorbind către comunitatea locală de business - n.red.) că nu vedeți ce se întâmplă la aeroport. Acum în România nu există un șantier public mai mare în care să se lucreze cum se lucrează la Iași (la foc continuu - n.red.). Nici nu vă dați seama ce înseamnă pentru Iași această extindere a pistei de aterizare“, a adăugat el.
În 2012, Iașiul avea un singur zbor extern, iar acum sunt șapte.
„Când vom avea pista gata, în august, vom avea și alte rute… Vreau să vă spun că de pe Iași fiecare avion al Tarom care se ridică face bani. Sunt deja companii low cost care vor să vină la Iași“, a menționat Adomniței. Ce ar trebui să urmeze după extinderea aeroportului? Trebuie să facem la Iași un cluster IT, ca la Cluj, și trebuie să susținem Iașiul ca un nod de infrastructură feroviară, rutieră și aeriană pentru spații de logistică spre est al marilor companii, al multinaționalelor, a continuat el.
„Trebuie să avem de la Iași autostradă spre Viena, spre vest și spre Chișinău, spre est“, spune un antreprenor din Iași prezent la eveniment, ca o soluție pentru a ridica cea mai „bogată“ zonă din cea mai săracă parte a României- estul țării.
Pentru a afla de ce are nevoie Iașiul ca să se ridice și să nu rămână în urmă din punct de vedere economic și, mai ales, pentru a-și ține tinerii acasă, comunitatea de business locală prezentă la evenimentul organizat de ZF și BCR va trebui să răspundă la câteva întrebări referitoare la viitor.
Cei prezenți, peste 100, au fost împărțiți în 11 grupe/ mese care au concurat între ele la idei de viitor ce trebuia expuse în două minute. Cea mai votată prezentare a fost a lui „Dorel“, prin care se propunea ca fiecare ieșean să fie cel mai bun din domeniul lui, iar mentalitatea „merge și așa“, care ține zona în loc, să se schimbe în „așa nu mai merge“.
Educația a fost pusă pe primul loc ca principalul motor de creștere a zonei, mai ales având în vedere tradiția istorică a Iașiului.
Dar cum să faci trecerea de la un salariu mic, de 1.000 de lei pe lună, considerat un salariu bun pentru zona Iașiului, spre venituri mai mari?
Copiii trebuie învățați să fie antreprenori chiar de la grădiniță, iar tinerii trebuie încurajați să cunoască cele mai noi tehnologii din lume, care să reprezinte un atu pentru Iași, având în vedere filonul bun nativ pe partea de IT.
De asemenea, agricultura, care să cuprindă tot lanțul de la materia primă până la produsul finit, este văzută ca un viitor economic al zonei.
„Ce vă împiedică să vorbiți între voi? Ce ne împiedică să încurajăm start-up-urile? Ce vă împedică să spuneți «Fără taxe în agricultură și IT!»?“, a spus Sergiu Manea comunității locale de business.
Alte propuneri care au stârnit discuții au fost ca Iașiul să devină un incubator pentru antreprenori, dezvoltarea centrelor de sănătate sau promovarea zonei din punct de vedere turistic pe ideea construirii unor clădiri ciudate care să atragă atenția, pentru că pe cele bune le are toată lumea.
Cele 11 grupe au avut ca sloganuri: „Iașiul pentru ieșeni, Bretania“ (dezvoltarea zonei pe acest model francez), „Mă întorc sau rămân acasă“, „Un viitor prin educație“ (puncte de legătură între mediul academic și cel privat), „Schimbarea mentalității fiecăruia dintre noi- avem obligația morală să promovăm toți Iașiul“, „Gaudeamus- educația antreprenorială“, „Moldova este a noastră- să fim o piață bună atât pentru export, cât și pentru import“ și „Oricând, oriunde- pentru dezvoltarea IT-ului“.
Având în vedere că lucrările de infrastructură, care să unească vestul cu estul, se lasă așteptate de mai bine de 20 de ani, această punte poate fi făcută acum prin intermediul tehnologiei, iar prin asta ar trebui să se dezvolte economic județul Iași.
ZF și BCR vor continua acest proiect de a afla de la comunitățile locale care sunt atuurile zonei și cum se poate dezvolta mai repede în alte localități. Următorul pe listă este Clujul, pe 29 mai 2014.
Irina Anghel-Enescu, fondator al Fundației Triple Helix, participant la acest proiect și unul dintre moderatori, a pus câteva întrebări comunității locale despre cum văd oamenii de afaceri anumite lucruri din România. Ce au răspuns ieșenii:
1. Care este cel mai bun lucru pe care România îl are de oferit lumii?
Răspuns: Olimpicii la matematică.
2. Cine este de vină că suntem mai mereu pe ultimele locuri din Europa?
Răspuns: Noi înșine suntem de vină și nu guvernele postdecembriste.
3. Care dintre ramurile economice are cel mai mare potențial pentru viitor?
Răspuns: Agricultura, IT-ul și energia.
4. Care este cea mai mare piedică în calea creșterii viitoare a economiei?
Răspuns: Corupția.
5. Ce lipsește cel mai mult firmelor românești?
Răspuns: Leadership-ul.
6. Care este principalul avantaj competitiv pe care îl oferă România acum?
Răspuns: Forța de muncă bine calificată și ieftină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu