Calendarul autostrăzilor a fost înlocuit de cel al declarațiilor: debutul Comarnic - Brașov, de la „aprilie“ și „iunie“ la „anul acesta“

Autostrada Comarnic - Bra­șov, prima șosea din România care ar urma să fie construită în conce­­siune, a avut de la înce­putul anului mai multe termene de începere a lucrărilor: aprilie, iunie, iar acum autor­i­tățile vorbesc generic despre dema­rarea construcției „anul acesta“. Aceste termene succesive vin în contextul în care finanțarea autostrăzii nu este încă asigurată.

„Anul acesta începem Comarnic - Brașov, autostrada de care are nevoie România“, a spus la finalul săptămânii tre­cute premierul Victor Ponta, citat de Me­diafax. O declarație anterioară a prim-minis­trului, ce datează din luna ianuarie, indica aprilie ca termen de începere a lucrărilor pe Comarnic - Brașov, în timp ce în luna martie ministrul transporturilor Dan Șova vorbea despre semnarea contractului în iunie.

După două tentative eșuate de a construi autostrada Comarnic - Brașov în concesiune sau în parteneriat public-privat în ultimul deceniu, statul își încearcă norocul acum pentru a treia oară, însă începerea lucrărilor, estimate să coste 1,8 miliarde de euro, s-a împotmolit în etapa de finanțare a proiectului. Statul a desemnat investitorii privați - consorțiul format din francezii de la Vinci, grecii de la Aktor și austriecii de la Strabag -, dar deocamdată nu este clar cine va finanța autostrada Comarnic - Brașov. Ce se știe este că instituțiile financiare interna­ționale precum Banca Europeană de In­vestiții (BEI) și Banca Europeană pentru Re­construcție și Dezvoltare (BERD) ana­lizează în acest moment dacă se vor implica sau nu în finanțarea autostrăzii. Numele unor alte bănci care poartă negocieri pentru finanțarea proiectului nu au fost încă făcute publice de autorități. „Problemele sunt ace­leași ca și în încercările trecute. Structura financiară nu a fost foarte clar definită. Structura e com­plicată, proiectul e costisitor, iar modalitatea prin care un investitor privat își poate recupera investiția nu a fost lă­murită. Nici chestiunea repartizării riscurilor nu este clară“, spune analistul economic Aurelian Dochia. El adaugă că riscul financiar al acestui proiect este legat de riscul politic. „Un asemenea proiect poate fi criticat și folosit în bătăliile politice. E foarte greu să se meargă înainte cu un proiect într-o asemenea situație“, afirmă Dochia.

Taxă de peste 7 lei pe Comarnic-Brașov

Costul de construcție al autostrăzii Comarnic-Brașov, primul proiect de concesiune de șosele al statului român, se va ridica la 28 de milioane de euro pe kilometru, mai mult chiar și decât cel plătit către americanii de la Bechtel pentru tronsonul Gilău-Câmpia Turzii-Turda, de 23 de milioane de euro pe kilometru.

Autostrada Comarnic-Brașov ar urma să fie gata cel mai târziu în 2017, iar costul de proiectare, construcție și project management se va ridica la 1,8 miliarde euro, comparativ cu 1,2 miliarde de euro, cât estimase inițial Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) în urmă cu un an, când a pornit licitația de concesiune. Mai mult, autostrada va fi mai scurtă decât anunțase inițial CNADNR. Astfel, dacă în primă fază se discuta de o lungime de 58 de kilometri, până la urmă vor exista 53,2 kilometri de autostradă, la care se vor adăuga 7 kilometri de drum de legătură. După ce va fi finalizată construcția autostrăzii Comarnic-Brașov, peste trei ani, cele trei firme care au câștigat proiectul de concesiune vor opera și întreține această șosea timp de încă 26 de ani la un cost maxim de 52.000 de euro pe kilometru în fiecare lună. Cu alte cuvinte, întreținerea, reparațiile și operarea autostrăzii vor costa pe perioada celor 26 de ani maximum 973 de milioane de euro.

Costul cu dobânda pentru un credit de 1,8 miliarde de euro, atât cât este estimată să coste autostrada Comarnic-Brașov, pe o perioadă de 29 de ani ar putea varia între 600 și 900 de milioane de euro dacă se ia în calcul o rată a dobânzii de 2-3% pe an, potrivit estimărilor ZF. Statul speră să recupereze banii pentru a-i restitui celor trei investitori privați prin aplicarea unui tarif de utilizare a autostrăzii Comarnic-Brașov, care se va ridica la 5,7 lei fără TVA (7,07 lei cu TVA inclusă).â

Două tentative eșuate: statul încearcă să construiască autostrada Comarnic - Brașov în concesiune sau PPP de peste un deceniu

Autostrada Comarnic - Brașov este scoasă la licitație în concesiune sau în parteneriat

public-privat de peste un deceniu, iar celelalte două încercări ale statului de a realiza această șosea s-au soldat cu eșecuri. În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic - Brașov cu ajutorul investitorilor privați. În anul 2004, Ministerul Transporturilor, care era condus la acea vreme de Miron Mitrea, a început o procedură de adjudecare a contractelor de construire a tronsoanelor de autostradă București - Ploiești, Comarnic - Predeal și Predeal - Brașov, potrivit informațiilor ZF. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor  36 de kilometri dintre Comarnic și Predeal, la un cost de 480 mil. euro, potrivit Mediafax. Ulterior, atât Ministerul Finanțelor pe partea financiară, cât și Ministerul Justiției pe partea procedurală de achiziție nu au avizat încheierea acestor contracte. Tot în anul 2004 reprezentanții Comisiei Europene au criticat aceste proceduri, considerându-le neconforme cu normele Uniunii Europene.  Contractul nu a fost pus în practică.

În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov cu francezii de la Vinci și grecii de la Aktor, costul total al lucrărilor de proiectare și construcție ridicându-se la circa 1,57 miliarde de euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 miliarde de euro pentru autostradă (cheltuieli cu împrumutul principal și cu cel subordonat, cheltuieli legate de operare și întreținere, taxe, impozite și alte costuri financiare, inflație). Tronsonul de autostradă prevedea 15 kilometri de tuneluri pe fiecare cale (deci în total 30 de kilometri de tuneluri), 16 viaducte și poduri și 5 noduri rutiere (la Comarnic, Sinaia, Bușteni, Predeal, Râșnov). Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunțat unilateral de consorțiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care le-au avut părțile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eșec, potrivit informațiilor ZF. Ministrul transporturilor la acea vreme, Radu Berceanu, spunea că erorile legate de contractul pentru construcția Comarnic-Brașov au fost determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune de autostrăzi din țară acest tronson, în loc de tronsonul Sibiu-Pitești, care se află pe Coridorul IV paneuropean (actualmente Axa Prioritară 7), iar în al doilea rând de condițiile imposibile din contract pentru orice constructor, oricât de mare ar fi fost el, potrivit informațiilor ZF.

În prezent, statul își încearcă norocul pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov pentru a treia oară.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu