Confuzia privind numărul de salariați a fost și mai mult sporită după ce la sfârșitul săptămânii trecute un studiu realizat de Blocul Național Sindical, unul dintre cele mai puternice sindicate locale, a prezentat o comparație între numărul de salariați înregistrați la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și cel de la Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS). Noutatea este că datele privind numărul de salariați furnizate de aceste instituții nu au mai fost făcute publice până în prezent.Și ZF a cerut în trecut aceste informații, fără să primească un răspuns.
Cea mai mare anomalie se reflectă însă în diferențele dintre statisticile salariaților asigurați la Casa de Sănătate și cele ale asiguraților din sistemul național de pensii: 4,5 milioane de angajați plătesc contribuția la pensie și 6,5 milioane la sănătate.
„Probabil că multe persoane își plătesc pe cont propriu contribuțiile la sănătate, dar nu și la pensie. Cred că există această posibilitate și la persoanele fizice autorizate, deci diferențele privind numărul de asigurați la sănătate și la pensie nu mă miră“, a explicat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
O explicație ar putea fi și faptul că în prezent contribuția la sănătate este de aproape trei ori mai scăzută decât cea la pensie, astfel că, raportat la salariul brut lunar, contribuția la sănătate este de 10,7% (5,5% la angajat și 5,2% la angajator), în timp ce contribuția la pensie este de 31,3% (10,5% la angajat și 20,8% la angajator). Cu alte cuvinte, la un salariu brut lunar de 2.000 de lei, costul total al contribuției la sănătate este de 214 lei, iar cel al contribuției la pensie (angajat+angajator) este de 626 de lei.
Șase instituții – Fiscul, Casa de Sănătate, Institutul de Statistică, Inspecția Muncii, Casa de Pensii, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat – dețin statistici legate de numărul de salariați, dar informațiile fiecăreia indică date diferite. Cel mai mare număr de salariați îl raportează statisticile Fiscului (6,55 milioane de persoane), iar cel mai mic Institutul de Statistică (4,3 milioane de persoane).
Un număr de 6,55 milioane de salariați erau înregistrați în 2013 în baza de date a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și 6,48 de milioane de angajați număra anul trecut Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS), arată un document publicat la finele săptămânii trecute de Blocul Național Sindical (BNS). Aceste cifre, prezentate în cadrul unei analize a pieței muncii realizate de BNS pentru un proiect cu finanțare europeană, readuc în atenție eșecul centralizării bazelor de date din administrație, promisă încă din guvernările trecute și care rămâne un ideal greu de atins.
„Analiza datelor reflectă diferențe uriașe în unii ani în ceea ce privește salariații care plătesc contribuții de sănătate și cei aflați în evidența medicilor de familie și care beneficiază gratuit de asistență medicală“, se arată în analiza BNS. Cea mai mare diferență dintre numărul de salariați înregistrat la Fisc și cel de la CNAS a fost în 2010, când sistemul de sănătate număra cu peste 600.000 de salariați mai mult decât ANAF (adică 6,83 milioane de angajați erau asigurați la CNAS). Autorii cercetării BNS precizează că în datele ANAF sunt înregistrate ca salariați și persoanele care obțin venituri din salarii din străinătate, dar care desfășoară activități în România, precum și personalul angajat al misiunilor diplomatice și posturile consulare acreditate în România.
În prezent, numărul de salariați prezentat pe site-ul Ministerului Muncii indică, pentru finalul anului 2013, un efectiv total de 4,32 milioane de angajați, pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică în buletinele lunare. În analizele trimestriale însă, Statistica prezintă, pentru finalul lui 2013, un număr de 6,27 milioane de salariați în economie, incluzându-i pe cei care muncesc la negru și pe angajații din forțele armate.
O a treia statistică privind numărul de salariați raportată de către INS, de 4,32 milioane de persoane în 2012, este prezentată în anchetele anuale (în cercetarea „Salariile în luna octombrie“).
Dincolo de aceste statistici, mai există un instrument folosit de Inspecția Muncii în ultimii ani care poate oferi numărul de salariați. Astfel, în Revisal – aplicația unde angajatorii înregistrează contractele de muncă ale angajaților – existau la finele anului 2013 un număr de 5 milioane de salariați. „Din păcate, este greu de spus ce se numără și când se numără, aceste instituții folosesc metodologii diferite, iar centralizarea datelor este complicată tocmai din cauza acestor metodologii. Există contracte part time sau pe perioadă determinată care sunt interpretate diferit“, a adăugat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
De asemenea, Casa de Pensii avea în evidențe la finele anului trecut un număr de 4,48 milioane de asigurați, acesta putând fi un alt indicator al numărului de angajați din economie.
Totodată, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România avea în evidențe la finalul anului trecut un număr de 6 milioane de participanți la sistemul de pensii private obligatorii (pilonul II), din care 3,7 milioane sunt participanții pentru care se plătesc lunar contribuțiile la pilonul II.
În martie 2012, în timpul guvernării conduse de Mihai Răzvan Ungureanu, șefii a opt instituții s-au reunit într-o ședință pentru a vorbi despre o corelare a bazelor de date în așa fel încât să se afle numărul exact de salariați din țară, însă rezultatele acelui protocol nu se văd încă, deși au trecut mai mult de 3 ani de la semnarea lui. Instituțiile care ar putea da o evaluare a numărului de salariați, „patronate“ de ministerele muncii și cel al finanțelor, sunt: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Națională de Pensii Publice, Inspecția Muncii și Comisia Națională de Prognoză.
Și Sulfina Barbu, fostul ministru al muncii din guvernarea PDL, a admis, la finalul lui 2011, că bazele de date de la Inspecția Muncii nu comunică cu cele de la Șomaj sau de la agenția de prestații sociale, aceasta fiind o explicație a risipei guvernului la capitolul ajutoare sociale.
Câți angajați existau în România la finalul lui 2013?
- 6.553.447 de persoane este numărul de salariați conform bazei de date a Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (inclusiv persoanele care obțin venituri din salarii din străinătate, dar care desfășoară activități aici, precum și persoanele din misiunile diplomatice), potrivit datelor obținute de BNS.
- 6.483.600 de persoane erau asigurate în sistemul național de sănătate în 2013, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), obținute de BNS.
- 6.279.000 de persoane aveau statut de salariat în trimestrul patru al anului 2013, potrivit cercetării în gospodării AMIGO realizate de Institutul Național de Statistică (care include angajații „la negru“ și pe cei din forțele armate).
- 6.039.261 este numărul total de participanți la sistemul de pensii private obligatorii (pilonul II) din decembrie 2013, din care 3.716.892 sunt participanții pentru care se plătesc lunar contribuțiile la pilonul II, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
- 5.076.512 este numărul de salariați activi (pentru care se plătesc taxele și contribuțiile sociale „la zi“ de către angajatori) aflați în evidențele Inspecției Muncii la 31 decembrie 2013.
- 4.480.635 este numărul de asigurați din sistemul Casei de Pensii în decembrie 2013, care cuprinde asigurații cu contracte de muncă cu normă întreagă ce figurează în declarațiile privind evidența nominală a asiguraților transmise de angajatori.
- 4.328.000 este numărul de salariați din decembrie 2013, publicat de Ministerul Muncii pe baza datelor din buletinele statistice lunare ale Institutului Național de Statistică (unde nu sunt incluși angajații din firmele cu mai puțin de 4 salariați).
0 comments :
Trimiteți un comentariu