Noaptea europarlamentarelor, printre cele mai mari alegeri democratice din lume, a aparținut partidelor eurosceptice, de stânga și de dreapta, de la extremele spectrului politic.Acestea, chiar dacă nu vor ocupa poziții dominante
în Parlamentul European, au demostrat că puterea lor
crește rapid alimentată de furia față de austeritate și de partidele tradiționale care nu au reușit să protejeze populația de criză.
„Cred că ceea ce s-a schimbat este că au apărut mult mai multe grupuri la extreme, în special la extrema dreaptă, care vor fi o prezență mult mai accentuată în următorii cinci ani în Parlament“, a explicat pentru CNN Simon Usherwood, expert în politică europeană la Universitatea Surrey.
Aceste partide cer controale mai stricte la granițele UE, ceea ce implică restricționarea libertății de mișcare promisă de UE, naționalizarea proceselor de decizie și chiar desființarea zonei euro.
„Dar aceste partide nu au suficiente voturi pentru a bloca legile. Ceea ce vor obține, mai ales la extrema dreaptă, este mai mult timp de discurs la dezbateri, președinția anumitor comisii, aceasta însemnând că vor avea o platformă mai mare de pe care să-și transmită mesajele către alegători“, a spus Usherwood.
El crede, încă, că formațiunile de la extreme au puține în comun în afară de respingerea birocrației de la Bruxelles.
„Acestea pot conveni că nu le place UE, dar nu pot ajunge de acord asupra a ceea ce le place“, a mai spus analistul.
Partidele eurosceptice și de extremă dreapta au câștigat alegerile în mai multe state ale UE, printre care Franța, Marea Britanie, Danemarca și Grecia, și vor acupa aproximativ 130 de locuri din totalul de 751 din Parlamentul European.
„Mesajul care se desprinde este că oamenii sunt nemulțumiți de modul în care partidele tradiționale s-au descurcat în criza economică și le-au dat un brânci puternic“, a explicat Petros Fassoulas, un britanic care conduce Mișcarea Europeană, o formațiune proeuropeană.
În Franța, a doua economie ca mărime din UE, Frontul Național (FN), o formațiune de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen, a primit mai multe voturi - 25% - decât oricare alt partid în ceea ce premierul Manual Valls a numit un „cutremur“ politic. FN a câștigat astfel 20 de locuri din totalul de 74 care revine Franței în PE. El și președintele François Hollande au convocat ieri o întâlnire de criză, scrie France 24.
Nemții antieuro vor fi prezenți pentru prima dată în PE
În Marea Britanie, de asemenea una dintre cele mai mari economii europene, pentru prima dată în istoria țării nici laburiștii și nici conservatorii nu au câștigat alegerile, ci antiimigraționistul Nigel Farage cu partidul său Ukip. Cu victoria care i-a adus 28% din voturi, el și-a respectat astfel promisiunea de a produce un cutremur politic în Marea Britanie. În urmă cu 20 de ani, în primele sale alegeri parlamentare, Ukip a atras doar 1% din voturi. Farage s-a făcut remarcat în campania electrorală prin discursurile sale antiromânești.
Chiar și în Germania, cea mai mare economie europeană, formațiunea anti-euro Alternativa pentru Germania a câștigat cu 7% din voturi locuri în PE pentru prima dată. Alegerile au fost câștigate însă, de departe, de blocul conservator al cancelarului Angela Merkel.
În Italia, formațiunea antisistem 5 Stele a actorului Beppe Grillo s-a plasat pe locul doi propulsată „de frustrarea multor italieni care simt recesiunea, șomajul și corupția politicienilor“. Locul trei a revenit partidului Forza Italia al fostului premier Silvio Berlusconi, condamnat pentru evaziune.
În Grecia victoria a revenit coaliției eurosceptice de stânga Syriza cu aproape 27%, ceea ce reflectă furia populației față de reducerile de cheltuieli efectuate în ultimii ani de guvern în schimbul banilor primiți de la FMI și zona euro. Din extrema dreaptă, Zorii Aurii au ocupat locul trei, cu 9,4% din voturi, cu toate că mai mulți parlamentari au acestei formațiuni sunt la închisoare. Membrii Zorilor Aurii au cerut, printre altele, minarea granițelor pentru a impiedica imigranții să intre în Grecia.
Euroscepticii olandezi de dreapta ai Partidului pentru Libertate au ajuns pe locul doi. Geert Wilders, liderul partidului, a declarat după alegeri că vrea să colaboreze cu Marine Le Pen.
În Ungaria, partidul de extremă dreapta Jobbik, acuzat de rasism și antisemitism, au finalizat pe locul doi.
În Danemarca, Partidul Danez al Poporului, care promovează idei antiimigraționiste, a primit pentru prima dată cea mai mare parte a voturilor. De asemenea, austriecii au adus Partidul Libertății, de dreapta, pe locul trei.
La nivelul UE, alegerile au fost câștigate de Partidul Popular European, cărăra le revin 211 locuri în PE.
0 comments :
Trimiteți un comentariu