„De această dată este diferit“ a fost sloganul alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European, prin care s-a vrut să se sublinieze că, pentru prima dată, cetățenii UE nu și-au ales doar reprezentanții în legislativul UE, ci și pe președintele Comisiei Europene, instituția cu cea mai mare putere de decizie din Uniune, cea care propune și pune în aplicare legile europene.Sloganul face parte din lupta pentru putere în care parlamentul încearcă să preia de la liderii statelor europene controlul, în numele democrației, asupra numirii succesorului lui Jose Manuel Barroso la șefia CE. Lupta lor se duce în baza unei clauze ambigue a Tratatului de la Lisabona, cel care guvernează UE, scrie agenția Thomson Reuters.
Lupta se duce între cei care vor „mai multă Europă“ și cei care vor să limiteze puterea Bruxellesului și s-o protejeze pe cea a guvernelor naționale. Clauza ambiguă menționează că liderii UE propun un candidat la președinția CE „ținând cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European“ și după dezbaterile necesare. Parlamentarii va trebui apoi să-l aprobe pe cel nominalizat prin majoritate absolută. Dacă nu se ajunge la un rezultat, procedura reîncepe într-o lună.
Primele focuri se vor trage astăzi, când liderii grupurilor parlamentare și șefii de stat sau de guvern din UE se întâlnesc separat la Bruxelles pentru a dezbate rezultatele alegerilor din cele 28 de state ale UE.
Jean-Claude Juncker, Martin Schulz și Guy Verhofstadt, principalii candidați ai grupului de centru-dreapta, al socialiștilor și al liberalilor, au căzut de acord ca în principiu să-l sprijine pe cel care va fi preferat de alegători.
Juncker a explicat că ar reprezenta o trădare față de electorat dacă niciunul dintre candidați nu primește șefia CE.
Lupta pentru putere a Parlamentului European este, în parte, o reacție la percepția că Barroso a acționat ca un servitor obedient al statelor puternice, în special pentru Germania și Franța, în ultimii zece ani. Deznodământul acestei lupte pentru putere va stabili, probabil, un precedent pentru distribuirea influenței între instituțiile europene. Un cârd de politicieni, de la președintele Franței François Hollande la liderii grupurilor politice europarlamentare, au susținut explicit ideea unei schimbări în alegerile europarlamentare, dar s-ar putea ca imaginea pe care vor s-o creeze să fie una diferită de realitate.
Principalii patru candidați la președinția Comisiei Europene
- Jean-Claude Juncker,
59 de ani, sprijină ideea de federalism la nivelul UE
Candidatul din partea Partidului Popular European, grupul cu cele mai mai multe locuri în Parlamentul European, se remarcă mai ales prin experiența în fruntea instituțiilor internaționale, scrie debatingeurope.eu. El a fost între 2005 și 2013 președintele Eurogroup, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, unul dintre cei mai puternici factori de decizie din UE, și a condus atât Banca Mondială cât și Fondul Monetar Internațional. De asemenea, ca premier al Luxemburgului între 1995 și 2013, Juncker iese în evidență ca fiind unul dintre politicienii lumii care au rezistat cel mai mult într-o funcție de conducere după ce au fost aleși în mod democratic. Toate aceste experiențe, spune el, îl vor ajuta să readucă Europei prosperitate economică. Luxemburghezul s-a declarat alergic la diviziunile dintre nordul și sudul Uniunii Europene și a promis că va construi poduri și va crea consens în Europa. Juncker crede în proiectul european și este un adept al ideii de federalism la nivelul UE. Din punct de vedere politic, deși aparține orientării de centru-dreapta, politicianul respinge urmărirea oarbă a principiilor pieței libere și a fost caracterizat ca fiind „cel mai socialist creștin-democrat“.
- Martin Schulz,
58 de ani, sprijină ideea unei integrări mai în profunzime a UE
Fost lider al grupului social-democraților, politicianul german a pornit în cursa pentru președinția CE din poziția de președinte al Parlamentului European.
Schulz a copilărit aproape de granițele Germaniei cu Belgia și Olanda și vorbeșe fluent franceza, olandeza, germana, engleza, italiana și spaniola. Fără studii superioare – a renunțat la școală până să obțină vreo calificare – germanul și-a început cariera politică de la vârsta de 19 ani. Schulz spune că prioritatea sa ca președinte al CE va fi crearea de locuri de muncă pentru europeni. El vrea ca în cinci ani să poată spune că a ajutat la reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor și la descurajarea salariilor injuste.
Politicianul vrea, de asemenea, să vadă micșorându-se decalajul dintre statele bogate și cele sărace din UE și a promis că va lupta cu frauda fiscală și că va face „din nou sigur“ sistemul bancar.
- Alexis Tsipras,
39 de ani, militează contra globalizării neoliberale și a austerității
Motocislist, fost comunist și lider al stângii radicale grecești SYRIZA, Alexis Tsipras și-a format imaginea unui critic aprig a ceea ce spune că este capitalismul neoliberal antidemocratic și al „puterii oligarhiei“, cu toate că susține că și-a mai moderat atitudinea în comparație cu vremurile radicale ale studenției. Tsipras este neobișnuit de tânăr pentru un membru al parlamentului grecesc și a fost cel mai tânăr lider politic din Grecia atunci când a preluat la vârsta de 33 de ani șefia Synaspismos, principalul partid al coaliției SYRIZA. Inginer civil ca formație profesională, Tsipras s-a alăturat Societății Tinerilor Comuniști la sfârșitul anilor 1980 și a atras rapid atenția ca student activist dedicat. El susține retragerea Greciei din NATO, impunerea unei taxe de 75% pe averile bogaților și naționalizarea serviciilor publice, inclusiv a sistemului bancar. Deși critică politicile UE, Tsipras nu este un eurosceptic tradițional și susține că vrea să păstreze Grecia în zona euro, cu toate că a promis că va lupa pentru scoaterea țării din programul de bailout internațional pentru a pune astfel capăt politicilor de austeritate. În alegerile europarlamentare SYRIZA a câștigat primul loc, cu 26,7% din voturi.
- Guy Verhofstadt,
61 de ani, promite o luptă pentru o UE federală
Guy Verhofstadt, nominalizatul la președinția UE din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, este critic la adresa euroscepticismului și promovează ideea unei Europe federale.
Un federalist convins, Verhofstadt a fost cel de-al 47-lea premier al Belgiei, între 1999 și 2008, și este la a treia încercare pentru câștigarea președinției CE. Belgianul a urcat rapid pe treptele politicii și a devenit președintele partidului său în 1982 la vârsta de doar 29 de ani. În 1985 a devenit vicepremier promovând o ideologie bazată pe piața liberă.
Cu timpul, orientarea politică a lui Verhofstadt a înclinat spre centru, dar el a rămas un federalist radical cu viziunea unor State Unite ale Europei federale. Politicianul susține că doar unite politic națiunile europene vor putea rămâne puternice în fața globalizării.
0 comments :
Trimiteți un comentariu