Consiliul de administrație al BNR a decis să înghețe dobânda-cheie la nivelul de 3,5% și să mențină ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelurile de 12% la lei și 18% la valută. Ciclul de reducere a dobânzii-cheie, inițiat în iulie 2013, s-a încheiat în februarie.În urma relaxării politicii monetare banii s-au ieftinit pe piața monetară, indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de preț în majoritatea contractelor de credite de retail în lei, coborând spre 3%.
Cum explică BNR decizia de a menține dobânda monetară la 3,5%
Cele mai recente date macroeconomice evidențiază menținerea inflației la niveluri scăzute. Factorii conjuncturali și evoluția altor indicatori, printre care dinamica prețurilor producției industrale, sugerează menținerea presiunilor inflaționiste la niveluri moderate.
Continuarea procesului de dezinflație a validat ajustările operate anterior în conduita politicii monetare. Această conduită a vizat ancorarea eficace a anticipațiilor inflaționiste, fiind adecvată menținerii pe termen mediu a stabilității prețurilor corespunzător, concomitent cu sprijinirea revigorării procesului de creditare.
Îmbunătățirea activității economice continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor și de evoluția favorabilă a sectorului industrial, dar și de consolidarea treptată a consumului. Pe plan extern, contul curent și rezervele internaționale se mențin într-o zonă confortabilă în condițiile rambursării unei părți substanțiale a datoriei externe publice.
Se remarcă accentuarea ritmului de creștere în termeni reali a împrumuturilor în monedă națională concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creșterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.
Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60 la sută (59,5 la sută) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
Ratele dobânzilor pe piața monetară, în special cele utilizate drept reper în cadrul contractelor de împrumut, oscilează în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce a permis ajustarea în continuare a ratelor dobânzilor pentru creditele noi.
Potrivit noii proiecții, rata anuală a inflației se va situa la nivelul de 3,3 la sută la finele anilor 2014 și 2015, concomitent cu o evoluție a ratei medii anuale a inflației în apropierea țintei staționare multianuale.
Similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderență din mediul extern, și anume: variabilitatea pe termen scurt și mediu a apetitului pentru risc al investitorilor și continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar.
CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, reiterând faptul că procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelurile europene va continua într-un dozaj adecvat și la momentul oportun, în funcție de contextul economico-financiar.
BNR monitorizează atent evoluțiile interne și ale mediului economic internațional, astfel încât, prin calibrarea conduitei politicii monetare și utilizarea judicioasă a instrumentelor de care dispune, să mențină stabilitatea prețurilor pe termen mediu și stabilitatea financiară.
Ce spun analiștii despre decizia Băncii Naționale
Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen:
Decizia a fost în linie cu așteptările. Cred că impactul asupra economiei va fi pe de o parte unul neutru, la modul că decizia este precaută și nu va genera mișcări majore de dobândă în piață. Pe de altă parte, și foarte important, cred că a fost transmis un mesaj de consolidare și încredere, dată fiind actuala conjunctură în care se discută despre riscuri de deflație și geopolitice. Astfel, cred că decizia a fost una adecvată contextului actual. Evoluția activității bancare din ultimul an, concretizată prin accentuarea încrederii în leu și creșterea componentei în lei a creditului, și prin creșterea economisirii, poate fi susținută.
Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank:
Chiar dacă nu s-au luat noi măsuri, banca centrală va oferi probabil sprijin suplimentar activității economice, prin intervențiile sale valutare împotriva monedei naționale menținând ratele de dobândă la valori reduse. Faptul că ratele rezervelor minime rămân nemodificate în pofida afirmațiilor recente, inflației record și a unui curs relativ stabil sugerează că fereastra pentru asemenea mișcări s-a închis. Astfel, asemenea decizii par probabile abia într-un ciclu de majorare a ratei de politică monetară, ciclu ce credem că ar putea debuta în 2016.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank:
Decizia băncii naționale a fost consecventă cu așteptările pieței. Considerăm că decizia de a menține dobânda de referință la 3,5% este justificată de dinamica inflației, ce va accelera de la minimele actuale începând din luna aprilie. De asemenea, considerăm că revizuirea prognozei de inflație pentru 2014 la 3,3%, față de 3,5% în februarie, subliniază faptul că BNR nu intenționează să crească rata de politică monetară în anul curent. Deși probabilitatea unor reduceri ale rezervelor minime obligatorii crescuse pe fondul presiunilor de apreciere ale leului, considerăm că BNR nu a dorit să crească excesul de lichiditate din piața monetară. Cel mai probabil, banca centrală va folosi în continuare lichiditatea din piața interbancară ca pârghie pentru ajustarea condițiilor monetare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu