
Cu o rețea de autostrăzi de doar 645 de kilometri, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană, în fața Bulgariei, la capitolul lungimea cumulată a șoselelor de mare viteză. În contextul în care după Revoluție doar 500 de kilometri de autostrăzi au fost deschiși circulației, CNADNR vrea să accelereze ritmul de inaugurări în următorii ani, angajându-se ca până în 2020 rețeaua locală de autostrăzi să aibă 2.440 de kilometri.
Mai mult, guvernul și CNADNR au schițat un plan prin care vor să construiască până în 2020 șase autostrăzi care să traverseze Munții Carpați și care să facă legătura între regiunile istorice ale țării, în contextul în care trecerea munților cu o autostradă reprezintă una dintre cele mai așteptate lucrări de infrastructură din România.
Lucrările de infrastructură, respectiv de autostrăzi și de drumuri naționale, au o pondere importantă în sectorul construcțiilor în acest moment, în condițiile în care din zona privată investițiile și proiectele de construcții sunt încă limitate. CNADNR, una dintre cele mai „bogate“ instituții de stat, cu buget de circa 1,5 miliarde de euro anual, are astfel un dublu rol: acela de a dezvolta infrastructura rutieră, dar și de a stimula industria construcțiilor, un sector puternic afectat de criză, care a șters circa 40% din valoarea acestuia.
Cum pot fi impulsionate construcțiile de autostrăzi și cum poate fi accelerată absorbția de fonduri europene pentru infrastructura rutieră? Care sunt cele mai mari provocări în construcția de drumuri și cum va arăta harta rutieră a României în 2020? Aflați răspunsurile la aceste întrebări în ediția de anul acesta a ZF Construction & Infrastructure Summit, care va avea loc în zilele de 28 și 29 mai în București.
0 comments :
Trimiteți un comentariu