Hemoragia medicilor care emigrează trebuie oprită cu orice preț: „România are mai puțini medici decât Republica Moldova la mia de locuitori“

Din România au plecat până în prezent 15.000 de medici, iar numărul de doctori la mia de locuitori a ajuns la sub 1,9, ceea ce înseamnă un nivel sub cel înregistrat în Re­publica Moldova.

„România se confruntă în acest moment cu un deficit serios de personal. În ultimii șapte ani numărul doctorilor care au părăsit țara depășește 15.000. În 2009 eram printre țările cu cei mai puțini doctori la mia de cetățeni. Statistici din 2012 arată că numărul de doctori a scăzut la sub 1,9

la mia de cetățeni. Acum România are mai puțini doctori decât Republica Moldova. Rezolvăm o problemă majoră în vestul Europei creându-ne una mare nouă“, a declarat Dorel Săndesc, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.

El a fost prezent ieri la ZF Regional Health Summit, conferință organizată de ZF în parteneriat cu Vipmed Internațional și Florence Nightingale Hospital Turcia, Metropolitan Hospital Grecia, Medlife, Neolife și UTI.

Dorel Săndesc, secretar de stat din Ministerul Să­nătății, a mai declarat că, indiferent cum va arăta strategia națională de sănătate, în sistemul sanitar „sunt câteva pete albe care trebuie neapărat umplute“, una dintre aceste probleme fiind lipsa medicamentelor compensate.

„În România această listă nu a mai fost actualizată de șapte ani de zile. Suntem într-un proces de adaptare. Am in­tro­dus un prim pachet, cu 17 me­dica­mente, pentru pacienți cu forme rare ale unor boli grave“, a declarat Dorel Săndesc, adăugând că bugetul pentru intro­ducerea acestor noi medicamente e de aproximativ 40 mil. lei, iar costurile vor fi acoperite de la fondul național unic de sănătate. De medicamente vor beneficia circa 7.000 de pacienți.

Pe de altă parte, „bugetul de sănă­tate este întotdeauna insuficient“, a spus la rândul său Gheorghe Radu Țibichi, pre­ședintele Casei Naționale de Asi­gu­rări de Sănătate (CNAS), institu­ție al că­rei buget a crescut în ultimii opt ani de la 1,7 mld. euro la peste 5 mld. euro.

„Din 20 milioane de locuitori, doar 18 milioane sunt asigurați. De ase­me­nea, din cei 18 milioane asigurați, 6 mi­lioa­ne nu plătesc asigurare de sănătate, fiind scutiți“, a declarat acesta.

Totodată, sumele pe care statul român le are de achitat către clinicile și spitalele private din străinătate se ridică în acest an la aproape 200 mil. euro, adică aproape 4% din bugetul CNAS. Tot mai mulți români pleacă pentru tratament în străinătate, Turcia fiind una dintre destinațiile în care ajung.

„Intenționăm să dezvoltăm o punte între București și Istanbul (…)“, a spus Sinan Aran, chief operating officer al Flo­rence Nightingale Hospital, care a adăugat că instituția are planuri pentru deschi­derea unui spital cu 100 de paturi în București. Aceasta ar fi a doua mare investiție a unor jucători din Turcia pe piața lo­cală, după ce anul acesta grupul Bozlu a inau­gurat centrul Neolife, un proiect de 15 mil. euro.

„Am decis să investim în România deoa­rece credem în nevoia de diagnos­ti­care și tratament al cancerului. România are unul dintre cele mai reduse niveluri în ceea ce privește echipamentul pentru radioterapie“, a declarat Ismail Dernek, healthcare group chair și member of the supervisory committee din cadrul Neolife Turcia. În opinia lui, este foarte greu pentru un antreprenor să înceapă un business în sectorul medical din Ro­mâ­nia și a făcut o comparație cu Turcia, unde statul pro­mo­vează sistemul me­dical privat și îl sus­ține. „Din 1.450 de spi­tale, 450 sunt pri­vate. Aproximativ 25% din cheltuie­li­le medicale vin din me­diul privat“, a decla­rat acesta.

Pe de altă parte, în Turcia, sistemul me­dical public se confruntă cu „produc­ția în masă“, un număr mare de doctori ie­șiți din facultăți, fără o specializare anume, la care se adaugă politici publice prin care spitalele trebuie să fie profi­ta­bile, nu eficiente din punct de vedere medical, și să opereze la costuri minime.

„Avem schimbări foarte dramatice în sistemul din Turcia. An­te­rior scopul era succesul medical, acum e profitul. Spi­ta­lul public trebuie să câștige bani, ceea ce e incredibil“, a spus prof. dr. Sumer Yamaner, chirurgie ge­ne­rală, chirur­gie colorectală la Group Flo­rence Nightingale, adăugând că „pro­duc­ția în masă nu e acceptabilă în chirurgie“?.

Dr. Sinan Aran, chief operating officer, Florence Nightingale Hospital din Turcia

Creșterea Produsului Intern Brut se reflectă în cheltuielile de sănătate în țară. În Turcia, la o populație de 76 de milioane de persoane, unde PIB-ul per capita ajunge la 11.200 de dolari, cheltuielile de sănătate reprezintă 5,6% din PIB. Observăm o tendință de creștere a pieței furnizorilor de servicii de sănătate.

Florence Nightingale din Istanbul este primul spital „verde“, foarte prietenos cu mediul înconjurător. Investițiile în domeniul producției de energie regenerabilă au adus o economie de 30% la costurile de alimentare.

Până în prezent, am făcut aproximativ 150.000 de tratamente și au fost efectuate 30.000 de proceduri pe pacienți internați. Am realizat prima inimă complet artificială din Turcia.

Ne instruim singuri doctorii, rezidenții și restul personalului. Putem astfel să concurăm chiar și cu spitalele publice.

Avem un sistem de management descentralizat. Căutăm să ne extindem în regiune și să formăm relații cu parteneri din regiune, deci căutăm și colaborări academice.

Pacientul are nevoie de o bună conexiune de internet pentru a ne transmite fișa medicală. În anumite zone din lume acest lucru nu e posibil, dar majoritatea pacien­ților ne contactează prin website. Altă posibilitate e telefonul. E o metodă mai dificilă dar funcționează, mai ales în zone în care sunt conflicte și războaie.

Pacienții internaționali reprezintă 25% din volume la spital. Scopul nostru e să majorăm acest procentaj. Cei mai mulți pacienți vin din regiunile din jurul Turciei, mai ales cu ajutorul Turkish Airlines, care merg spre 220 de destinații. Poți ajunge la Istanbul în maxim trei ore.

Majoritatea sunt cazuri dificile. Numărul de pacienți români nu e semnificativ, dar intenționăm să dezvoltăm puntea între București și Istanbul.

Avem planuri de extindere în regiune. Avem o unitate de business development, care continuă să exploreze țările. La început ne putem aduce proprii doctori, dar modelul nostru de business este să folosim doctori locali.

Narcisa Marinescu, președinte, Vipmed International

Peste 7.000 de pacienți au accesat serviciile de consulanță medicală oferite de Vipmed până în prezent. Vipmed dorește să aducă aproape comunități în beneficiul final al pacientului, să creeze sinergii tehnologice, umane și morale. Faptul că ți-ai informat pacientul despre toate riscurile și clinicile în care poate merge îți oferă această moralitate.

Cei mai mulți pacienți români care ne solicită serviciile de consultanță medicală merg în Turcia (în procent de 60%), în Austria și în Germania. În ultimii doi ani, numărul pacienților care ne-au cerut consultanță a crescut foarte mult. Ajung la noi pacienți care poate nu necesită intervenții în străinătate, dar aleg să meargă în alte țări de teama calității scăzute a serviciilor din spitalele de stat din România și pentru că vor să fie cât mai în siguranță.

Anual, pleacă în jur de 400 - 500 de pacienți să se trateze în străinătate, după ce accesează serviciile noastre de consultanță.

Prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat, Ministerul Sănătății

România se confruntă în acest moment cu un deficit serios de personal în sănătate. În ultimii 7 ani, numărul medicilor care au părăsit țara depășește 15.000 de persoane. În 2009 aveam unul dintre cele mai mici numere de doctori la mia de cetățeni. Statistici din 2012 arată că numărul de doctori a scăzut la sub 1,9 la mia de cetățeni. Acum România are mai puțini doctori decât Republica Moldova. Rezolvăm o problemă majoră în vestul Europei, creându-ne una mare nouă.

Indiferent cum va arăta strategia națională de sănătate, în sistemul sanitar sunt câteva pete albe care trebuie neapărat umplute. Una din probleme este lista medicamentelor compensate. În România, această listă nu a mai fost actualizată de șapte ani de zile. Suntem într-un proces de adaptare a acestei liste. Am introdus un prim pachet, cu 17 medicamente, pentru pacienții cu forme rare ale unor boli grave. Bugetul pentru introducerea acestor noi medicamente este de aproximativ 40 mil. lei, costurile vor veni de la fondul național unic de sănătate, iar de aceste medicamente vor beneficia aproximativ 7.000 de pacienți.

Unul dintre obiectivele majore ale Ministerului Sănătății este crearea unui sistem național integrat de management al marilor urgențe prespitalicești și intraspitalicești. Calitatea în spital e inferioară calității prespital. Am promovat ideea unor programe de management al marilor urgențe în spital. Am promovat de anul trecut programe strategice numite „acțiuni prioritare“. Sperăm ca în mai puțin de un an de zile toate aceste acțiuni să fie implementate. În 2014 avem un buget de 222 mil. lei pentru aceste acțiuni.

Gheorghe Radu Țibichi, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Bugetul în sănătate e întotdeauna insuficient. Creșterea de la un an la altul e semni­ficativă dacă ne referim la ultimii opt ani de zile. De la 1,7 mld. euro a ajuns la 5 mld. euro. A fost posibil datorită introducerii acestui sistem de asigurări de sănătate.

Din 20 mil. locuitori, doar 18 mil. sunt asigurați. De asemenea, din cei 18 mil. asigurați, 6 mil. nu plătesc asigurare de sănătate, fiind scutiți. 2014 e un an al schimbărilor importante, prin redefinirea pachetului de servicii medicale, care va fi implementat din iunie 2014.

Un lucru important este faptul că pentru cei neasigurați nu se mai suportă cheltuielile de la fondul de asigurări de sănătate, ci de la bugetul de stat. Până acum aceste cheltuieli grevau mult bugetul nostru. Ne dorim ca centrul de greutate să fie trecut de la spitalizarea continuă la spitalizarea de zi și în regim ambulator.

Anul acesta ne aflăm la finalul proiectului de implementare a dosarului electronic al pacientului. Până în acest moment au fost create peste 3.000 de dosare. În perioada următoare vor avea loc conferințe speciale pe acestă temă unde vor fi explicate beneficiile. România nu a plătit nimic în acest proiect.

Platforma informatică va fi completă când vom distribui cardurile de sănătate. Acum avem 10 mil. carduri tipărite. În următoarele două săptămâni vom începe procedura de atribuire a serviciilor poștale pentru livrarea acestor carduri. De luna aceasta vom distribui primele carduri la 5.000 -7.000 de locuitori, mai ales la bolnavii care beneficiază de servicii de dializă. Până la sfârșitul anului, sistemul va fi testat, funcțional, iar din 2015 vom lucra într-o platformă completă.

Bugetele spitalelor sunt insuficiente în acest moment, dar în 2013 am încheiat anul fără a avea datorii în sistemul spitalicesc, iar în 2014 vom include clauze contractuale pentru protecția pacienților.

Dr. Konstantinos Dretakis, chirurg ortoped, Ph. D. , director Departament Chirurgie Robotică Ortopedică, Metropolitan Hospital, Grecia

Avem scopul ca la 80 de ani toți să poată face orice tip de activitate. Considerăm că vârsta de 80 de ani nu e una avansată, chiar am avut un pacient în vârstă de 80 de ani căruia i-am făcut o operație de chirurgie robotică pentru a-i repara genunchiul.

Până în prezent, am făcut 135 operații de chirurgie robotică ortopedică.

Rezultatele sunt foarte bune, suntem entuziasmați și vrem să mai aducem și alte sisteme în Grecia, pentru a trata cât mai mulți pacienți.

Avem pacienți ruși, ucraineni, din Libia, Liban și Belgia. Există doar trei țări în lume cu această tehnologie și suntem mândri să fim una dintre ele.

Pentru pacienții privați prețurile sunt de aproximativ 13.000 – 14.000 de euro. Pentru pacienții care au asigurare prețul poate fi de 9.000 de euro. Spitalul primește GRD, asigurarea plătește o parte, iar pacientul plătește restul.

Mihai Ianciu, vicepreședinte al UTI Group

Dosarul electronic e un proiect dezvoltat cu finanțare din fonduri europene. Valoarea totală a fost de 19 milioane de euro, iar proiectul a fost realizat în 13 luni. Luna trecută a intrat în producție. Sistemul desk colectează datele despre pacienți din câteva sisteme existente și este folosit de medicii de familie pentru a introduce datele de consultații.

El oferă un portal pentru pacienți, unul pentru medici, unul pentru spitale, aplicația pentru medicii de familie, un portal intern pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate și unul de raportare.

Este primul sistem adresat pacientului și medicului versus celelalte sisteme realizate, care aveau rolul de a optimiza managementul fondurilor și a gestiona decontările dintre CNAS, spitale și medici. Este de asemenea primul sistem din regiune realizat pe standard HL7.

Datele medicale din dosar sunt proprietatea pacientului. Le poate pune la dispoziția doctorului sau nu, iar acesta poate lua decizia optimă în interesul pacientului.

Ece Salihoglu, chirurgie cardiovasculară pediatrică, Medipol, Turcia

În Turcia am trimis rezidenții interesați în chirurgie cardiacă pediatrică în străinătate, la instruire, iar aceștia au revenit pentru că sunt foarte bine plătiți în Turcia. În România s-au pierdut multe creiere din cauza problemelor financiare.

Carmen Orban, Manager, Institutul Fundeni

Anul acesta, în urma controlului, ministrul a fost nevoit să asculte și problemele spitalului și a zis că va căuta soluții de finanțare încă de acest an.

În general mergem pe patologie foarte grea. Suntem acolo unde alte spitale nu pot fi. Mergem pe tehnologii noi și încercăm să descoperim metode noi și soluții. Acum e o mare problemă cu transplantul medular.

Registrul donatorilor neînrudiți ne spune sistematic că nu mai are bani pentru acest program. Funcționăm acum, dar cel mult se fac pacienți cu donări autologe. Nu există o finanțare coerentă.

Deficitul de personal e mare la Fudneni, dar de fiecare dată ministerul a găsit soluții pentru a efectua memorandumuri,la fiecare memorandum am primit personal, dar niciodată suficient. Acum suntem cu un deficit de 40 de cadre medicale.

Anul trecut a fost un vârf, cu 130 de proceduri de transplant, un număr record pe țară. Anul acesta a mai fost deschis un centru de transplant hepatic, deci nu suntem unici. E bine, pentru că institutul nu mai făcea față. Personalul medical era dovedit.

Sunt câteva spitale din Buc unde adresabilitatea către ele e de 60-70% pacienți din provincie. Adresabilitatea către noi e foarte mare și sunt foarte mulți pacienți care vin din provincie către noi în stare gravă, ceea ce înseamnă că serviciile medicale inițiale nu au fost corespunzătoare.

E firesc ca toți să ceară, dar Ministerul ar trebui să facă o analiză extrem de eficientă, pentru că băgăm bani în spitale de unde pacienții pleacă și vin în alte spitale. Noi cerem aparatură pentru că efectiv ne trebuie să lucrăm cu aceste aparate.

Legislația ne permite soluții să aducem medici profesionști de oriunde. Noi avem un laborator de citogenetică și nu e decât un profesionist în țară, care lucrează la privat. Am găsit soluția PFA-ului, care permite unui emdic să lucreze în mai multe spitale, să plombeze o gaură de care spitalul chiar are nevoie.

Avem un proiect deja aprobat, urmează să se aprobe și la Ministerul Sănătății, în sensul că Franța a acceptat ca medicii din România pot pleca trei luni să lucreze în Franța, unde li se plătește transportul și cazarea, după care sunt obligați să revină. Aici, noi suntem obligați să îi angajăm. Așa vom rezolva problema migrației. Dacă le oferim această posibilitate medicilor, ei sigur nu vor mai pleca.

Noi suntem câteva spitale care ținem de MS. Un alt grup de spitale e în subordinea consiliilor județene sau primăriei capitalei. În fiecare spital există un chioșc de ziare sau de alimente. Acestea generează venituri, care vin spre spitale. În legislația acutală, însă, spitalele din MS trebuie să facă orice închiriere cu hotărâre de guvern. Celelalte spitale pot închiria orice spațiu și să aibă venituri proprii.

La Fundeni e o parcare imensă. Avem peste 1200 de mașini care trec prin curtea institutului zilnic, cel puțin. Sper să pun niște bariere la ieșire și intrare, personalul medical să aibă acces liber, iar restul, studenți, furnizori, aparținători, să plătească.

Refuz să cred că un pacient nu ar veni pe condiții excepționale, fără a plăti ceva suplimentar, decât dacă nu are încredere în medici. Eu am foarte mulți pacienți pe care nu am unde să îi mai pun. Pacienții vin la noi pentru încredere. Putem fi parteneri cu mediul privat. Avem adresabilitate foarte mare, dar nu avem paturi suficiente.

Cătălin Cîrstoiu, Manager, Spitalul Universitar de Urgență București

De aproape un an de zile externăm mai mult în regimul de spitalizarea de zi decât în spitalizarea continuă, ceea ce reprezintă o schimbare de mentalitate la nivelul corpului medical.

Chirurgie robotică, foarte bine că există, dar ca sp o faci trebuie să ai chirurgi performanți. Pentru transplant medular îți trebuie imunologie. Ne întreptăm spre un lucru foarte periculos. E dreptul asiguratului să beneficieze de tot ceea ce înseamnă servicii medicale. Dar dacă facem toate spitalele să aibă PET-CT și RMN, de exemplu, vom duce totul în derizoriu, pentru că nu vor fi specialiști.

Oricine își dorește un RMN dar nu se întreabă dacă are cine să facă acele investigații RMN.

Singurul sistem care mai funcționează e cel de spital. Nu cred că medicina de familie rezolvă probleme grave de sănătate sau îndrumă un pacient, cum nu cred că ambulatoriul e pregătit acum să mute probleme din spitalizare. Trebuie să avem un echilibru între aceste servicii.

Am reușit să aduc la Universitar un medic român care lucrează în Germania. A dat examen și va veni să lucreze la noi.

S-a cochetat la un moment dat cu sistemul de salarizare al medicilor turci, sistem care favorizează performanța și a reușit să mențină doctorii în turcia, dar a reușit și să facă diferențierea între privat și stat. Medicul are un salariu fix, la care se adaugă punctaje în funcție de practică și spital.

Nu am fost în privat decât pentru o singură intervenție chirurgicală, pentru un prieten apropiat, și am zis că rămân în sistemul public pentru că aici e activitatea mea.

Mie mi s-a întâmplat să am luni în care constatam că îmi realizam contractul cu Casa cu 20% din doctorii pe care îi aveam. Sunt medici care nu fac mai nimic într-un spital public dar muncesc pe brânci în partea privată. Sunt foarte puțini aceia care sunt devotați unui sistem public. Nu mi se pare logică varianta în care îți rotunjești substanțial în mediul privat folosind afilierea la un spital public de renume.

Noi nu avem statutul legislativ pentru a putea face o campanie în care cetățenii să poată dona 2% spitalului pentru că au încredere în el.

Nu contează unde mergi. Poate fi tot aurul de pe lume. Important e să ai siguranța că ce se întâmplă e în regulă ca tratament. E foarte important să ai un moral corespunzător și să știi prin ce treci.

Ștefăniță Dima, Interventional Neurology Commission President in Romania

Prima cază de morbiditate și invaliditate a pacienților e patologia neurovasculară, ischemică și hemoragică, și se cheltuie foarte mulți bani de către ministerul muncii ca să avem grijă și de acești pacienți. A treia cauză de mortalitate e aceeași. Trebuie să facem ceva pentru acești pacienți.

Va fi un program special dedicat acestei patologii, ne lovim de problema perosnalului inexistent în România și avem doi medici din TM și HD care lucrează în franța, am luat legătura cu ei, mai e un medic în Tg. Mureș și noi patru am spus că vom alege un spital și vom asigura gardă 24/24.

În unele țări pacientul care ajunge la camera de gardă și nu vrea să fie consultat de rezident ci de profesor  sau de conferențiar plătește o taxă, dacă vrea un tratament deosebit, altul decât metoda standardizată, plătește iarăși. Astfel spitalul primește bani, medicul primește bani, etc. La fel se poate face și în România.

Revenind din Franța mi-am dat seama că nu mă pot angaja în sistemul de stat, și am găsit deschidere în mediul privat. Faptul că încerc acum să reanimez aceste proceduri în sistemul de stat înseamnă o provocare pentru mine și sper să iasă într-un final.

Procedurile pe care le fac eu sunt foarte scumpe, din păcate, și o soluție ar fi ca statul să aloce fonduri pentru astfel de proceduri.

Wargha Enayati, Fondator, Regina Maria

Mi-am făcut azi un RMN și probabil va trebui să fiu operat de un neurochirurg, și mă voi opera probabil aici în România, cu toată încrederea.

În privat avem peste 1k de paturi, un număr foarte mare și un potențial foarte mare. Trebuie să ne gândim la un model de business, pe plan guvernamental, un pic diferit. În București sunt 5k de paturi.

Avem în București 1600 nașteri în bucurești, iar la privat sunt 500.

Când pacientul află că poate face același lucru în țară, optează pentru țară. Trebuie să știi cum să ajungi la persoana potrivită.

Referitor la medici care pleacă, aceștia sunt tineri care au terminat facultatea sau medici care nu au reușit foarte mult la noi în țară. Nu vreau să generalizez, dar tendința e frumoasă pentru noi, privații, pentru că vin mulți medici înapoi din străinătate, care încearcă întăi să lucreze la stat dar se confruntă cu probleme birocratice.

Și pentru medici de vârf devine din ce în ce mai comod să lucreze la privat.

Dacă vii cu această idee copilărească, intri într-o luptă de gherilă pe care nu poți să o controlezi.

Un spital privat în România nu funcționează decât prin trei metode. O rețea în spate care să hrănească spitalul, abonamente care să mențină spitalul, legături extraordinar de tari cu CNAS-ul.

Sper ca medicii noștri, și problema de bază e că atunci când un medic are ceva cunoaștere o dă foarte greu mai departe, și atunci trebuie să vină cineva din străinătate să ne învețe.

Călin Popa, șef secție chirurgie vasculară, Spitalul Monza

Odată ce ama vut ocazia să trec la privat am mers cu toată deschiderea, fără să las nimic în urmă. Sunt de acord cu necesitatea ca doctorii să aleagă ori sistemul public ori cel privat.

Dacă nu la nivel de număr de pacienți, cel puțin la nivel de orgolii profesionale concurența sigur există între public și privat. Decizia stă în mâinile pacientului, luată în funcție de anumite criterii. Ne străduim să oferim tot ce se face în lume la această oră. Sigur, nu facem transplant cardiac, dar oferim alte servicii în chirurgie cardiovasculară.

Am observat că pacienții încep să ne caute. În primul an al spitalului am operat 25o de pacienți, anul acesta până acum avem deja 25o pacienți.

Radu Gorduza, Country Manager, Euromedic

În afară de cele 10 centre din România, ocupăm 200 de centre din 15 țări din Europa. Nu adresăm o piață de spitalizare ci suntem cel mai mare jucător de diagnostic imagistic din Europa.

Cancerul e o problemă extrem de delicată și nu ocolește nicio țară. E o boală cronică și necruțătoare care în cele mai multe țări face parte dintr-un program național.

Polonia are 38 mil. locuitori. Noi suntem la jumătate. Ei fac 25k investigații pe an, noi 2480. Numărul e de cinci ori mai mic. Avem mai puțini pacienți cu acces la diagnostic imagistic, pentru că avem o cotă mult mai mică din buget. Sunt 3k de pacienți pe care putem să îi adresăm, iar numărul ar trebui să crească la 10k.

Anul trecut bugetul a permis 5k de pacienți, dar numărul a fost la jumătate, pentru că e o problemă de educație.

În străinătate, odată ce s-au stabilit criteriile de elgibilitate nu mai trebuie să faci o comisie adițională în care toți cei eligibili sunt triați în plus. Această birocrație limitează extrem de mult accesul pacienților la acest tip de tratament.

Schema de terapie și medicii sunt în institutul oncologic.​

Principalele concluzii ale dezbaterii „Alternative de tratament: Grecia, Turcia, România“

Vassilios Vougioukas, M.D., Ph.D. director departament neurochirurgie minimal invazivă, Metropolitan Hospital Athens din Grecia

Avem pacienți de peste tot din lume. Majoritatea pacienților provin din nordul Africii, iar acum ne extindem în Rusia. Avem trei domenii majore: chirurgie spinală (70%), neurochirurgie (20%) și chirurgie endoscopică (10%). Majoritatea pacienților vine cu boli degenerative. Avem aproximativ 100 de cazuri pe an, sunt pacienți tratabili continuu, cu prezență în spital de 2- 3 zile. Cu noul departament vrem să avem indicații adecvate și să tratăm pacienții în moduri minim invazive, pentru a reduce morbiditatea. Anul trecut am avut 10-15 pacienți români.

Ovidiu Vasile, medical operations manager, Medlife România

Principalele probleme medicale pentru care pacienții caută rezolvare în alte părți decât în România sunt probleme de chirurgie plastică, cancer, infertilitate, laparoscopie și ortopedie. Aceste zone sunt acoperite și în România. Nu la același nivel ca în Turcia, dar România are un început bun, care are premisele unei dezvoltări sănătoase. Singura condiție ca acest lucru să continue e cadrul legislativ în care vom acționa.

Colegii din Turcia vor face investiții în România, au analizat atent condițiile de business, care nu au fost cele mai prietenoase.

Spitalele private din România au început timid, cu operații fără complicații, dar acum se operează patologie complexă, care poate fi rezolvată de regulă în orice fel de spital public și de afară. Principalele elemente în destinația de tratament sunt expertiza și competențele echipei medicale, costul tratamentului (aici intervin discuții legate de potențialul pieței, puterea de cumpărare a pacientului și condițiile specificie pieței), condițiile de cazare, de spitalizare pe care le oferă operatorul respectiv.

Halil Suat Ayyildiz, medic chirurg pediatru, Medipol (Turcia)

Anul trecut am tratat peste 5.000 de pacienți și am efectuat peste 500 de operații. În spital ne concentrăm pe pediatrie. Avem peste 50 de pediatri, peste 50 de incubatoare și o unitate de terapie intensivă neonatală.  Colaborăm cu toate departamentele. Avem toate instrumentele hi-tech necesare, inclusiv un departament de medicină nucleară.  Nu am operat pacienți români, în general avem pacienți din Libia, Azerbaidjan și Irak.

Ismail Dernek, Healthcare Group chair & member of the Supervisory Committee, Neolife (Turcia)

Am decis să investim în România deoarece credem în nevoia României de diagnosticare și de tratament al cancerului. România are unul dintre cele mai reduse niveluri în ceea ce privește echipamentul pentru radioterapie.

Istanbul e centru de competență și considerăm că, dacă oferim diagnostic devreme pacientului, el poate fi tratat. La Băneasa avem echipamentul echivalent pe care îl avem în Istanbul. Lucrăm cu doctorii români și îi instruim la noi sau trimitem specialiști să țină cursuri aici, pentru că vrem să avem un centru de competență în regiune. Va fi nevoie de metode foarte sofisticate de tratament.

Unii dintre doctori au plecat din România către alte țări. Dacă ar avea aceeași infrastructură și calitate a serviciilor local, nu cred că ar pleca.  Una dintre părțile cele mai dificile pentru investitorii privați în România este că e foarte greu pentru un antreprenor să înceapă un business medical. În alte țări, în Turcia, guvernul promovează sistemul medical și îl susține. Din 1.450 de spitale, 450 sunt private, iar 25% din cheltuielile medicale vin din mediul privat. Deci mediul privat e stimulat.

Prof. dr. Semih Halezeroglu, specialist chirurgie toracică, spitalul Acibadem Maslak (Turcia)

Facem o operație folosind doar o incizie mică în piept. E diferit de chirurgia robotică în care trebuie să folosești patru incizii. Aici, însă, folosești doar o incizie. E diferit de tehnica tradițională, pentru că cererea este în creștere. Când compari celelalte tehnici deschise tradiționale, putem vedea că e o procedură chiar mai puțin invazivă. Facem această procedură și pentru cancerul pulmonar, care este una dintre cele mai importante operații din domeniul nostru. Când cererea e în creștere, tehnologia e în dezvoltare, iar experiența crește, operațiile devin din ce în ce mai mici. Am operat în total 303 pacienți cu videotoracoscopie. La pulmonar am avut 21 de pacienți. Am operat doi sau trei pacienți cu această tehnică. Una dintre tumori era benignă în plămân. Pacientul era din Cluj-Napoca și am operat cu o singură incizie. A stat în spital o noapte, după care a mai stat două zile în Turcia, revenind ulterior în Cluj-Napoca. Am fost invitat la Timișoara și Cluj-Napoca. Nu am făcut operații, dar am ținut câteva cursuri pentru studenții din România.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andrei Cîrchelan