Creșterea vânzărilor cu amănuntul cu 9% este cea mai bună veste pentru economie din ultimele 3-4 luni, semn că cererea internă își revine și va avea o contribuție mare la activitatea economică, a declarat la ZF Live Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen.„Dacă economia a crescut până anul trecut în special pe partea de cerere externă, cererea internă performând destul de slab, la fel și investițiile, anul acesta avem o accelerare puternică a vânzărilor cu amănuntul, ceea ce arată clar că partea de cerere internă în zona de consum recuperează și creează premise pentru o creștere economică mult peste așteptările inițiale“, a spus Ionuț Dumitru.
În timpul crizei, depozitele la bănci au crescut mult fără ca veniturile să aibă o creștere semnificativă, ceea ce înseamnă că românii preferau să economisească în loc să consume. În prezent, vorbim de dobânzi la depozite de aproximativ 2%, descurajante pentru economisire, iar oamenii decid să cheltuiască mai mult, după o perioadă lungă în care și-au înfrânat această tentație. „Economia crește, dar decelerează. Oamenii continuă să economisească, dar mai puțin, mai degrabă scot o parte din dobândă și decid să consume. Deja vorbim de cinci ani de criză în care oamenii și-au înfrânat tentația de a consuma și cheltui“, a spus Ionuț Dumitru.
Vedeti aici emisiunea integrala din data de 5 mai 2014
Deși vânzările cu amănuntul au crescut în primul trimestru cu 9%, la buget nu s-a strâns nimic în plus față de anul trecut.
„Veniturile din TVA sunt în scădere cu 0,5% față de anul trecut, ceea ce ridică mari semne de întrebare vizavi de performanța colectării. Cea mai importantă explicație este legată de evaziunea fiscală, care este în continuare mare. Discutăm la TVA de o evaziune fiscală de aproximativ 50%“, a declarat Dumitru. „România e din ce în ce mai bine privită, dar percepția investitorilor este în continuare nuanțată. Aspectul negativ e instabilitatea și impredictibilitatea legislativă, mai ales la taxe. Un investitor își face calcule: dacă am o impredictibilitate la nivel legislativ, introduc asta în preț. Nota de plată nu o achită investitorul, ci consumatorul final“, a adăugat Ionuț Dumitru.
„În momentul de față, inflația este la minime istorice, cel mai probabil vedem o tendință de creștere a inflației anuale, din efectul de bază statistic nefavorabil. La sfârșitul anului probabil că inflația va ajunge la 3,5%. Dacă ne uităm la cursul de schimb din ultimele zile, el s-a apreciat, dar puțin, sub 1%. Explicația este că la începutul săptămânii trecute JPMorgan a decis să introducă un nou titlu de stat în indicele lor pentru piețele emergente de obligațiuni de stat în monedele locale, cu scadență la 5 ani. Lucrul acesta a dus la creșterea în pondere a României de la 1,4 la 1,8. Investitorii care se raportează la acel index cumpără automat titluri de stat românești, lucru care s-a văzut, pentru că au fost intrări importante de capital săptămâna trecută. Sunt și factori care acționează negativ, spre exemplu tensiunile din Ucraina, care afectează percepția la nivel regional. Dacă va fi un război civil în Ucraina, impactul nu va fi devastator pentru această țară. Va fi un impact negativ și pentru România, dar ea este bine poziționată, mulți investitori străini o privesc foarte bine la nivel regional. Eu aș miza pe o stabilitate a cursului în zona 4,45 lei per euro.“
„Un alt factor important este decizia S&P; privind ratingul României - dacă ne vor acorda ratingul de investment grade. Dobânzile sunt aproape de minimele lor istorice.“
Creditarea a început să se revigoreze sensibil pe partea de lei. Creditarea în valute scade, creditul în lei crește.
„Feelingul meu este că dobânda de politică monetară va rămâne nemodificată, rezervele minime obligatorii la valută, nemodificate, iar la lei văd o posibilă reducere, adică de la 12% la 10%. Și coridorul în care ar putea fluctua Robor-ul ar putea fi schimbat. Un coridor de dobândă între 0,5% și 6,5% este foarte mare, nu se poate avea o volatilitate atât de mare în dobânzi. Cel mai important indicator la care mă uit acum este partea de vânzări cu amănuntul. Era zona economică care avea o evoluție foarte slabă, dar, totuși, 70% din PIB este reflectat în zona de consum. Dacă începe să crească nu cu 1%, cu cât a crescut anul trecut, ci cu 3-4% s-ar reduce din decalajele care ne separă de Uniunea Europeană“, a declarat Ionuț Dumitru.
0 comments :
Trimiteți un comentariu