Lucrările de infrastructură s-au prăbușit cu 25% în T1

Lucrările de infrastructură s-au prăbușit în primul trimestru cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care investițiile statului au înregistrat un declin de aproape 50%.

Piața locală a construcțiilor, estimată la circa 10 mld. euro anual, nu dă încă semnale de revenire. Primele trei luni ale anului 2014 au adus vești proaste de la construcții, care și-au continuat declinul, scăzând cu peste 9% comparativ cu primul trimestru de anul trecut.

Cel mai mare declin, de 25%, s-a înregistrat la lucrările inginerești (de infra­struc­tură), componentă care a avut cea mai mare pondere în ultimii ani în totalul con­strucțiilor.

Analiștii vorbesc despre o „dinamică dez­a­­­măgitoare“ a sectorului construcțiilor în primul trimestru și anticipează o contribuție negativă sau în cel mai bun caz neutră a acestui sector la creșterea economică din 2014.

„Construcțiile ca sector agregat nu merg foarte bine, în primul rând pentru că investiți­ile publice scad foarte mult. Dacă nu reușim să colectăm mai bine veniturile bugetare, investițiile vor rămâne probabil instrumentul de ajustare a bugetului“, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen Bank.

După o scădere de 9,2% a lucrărilor de construcții în ianuarie comparativ cu aceeași lună de anul trecut, februarie a venit cu o pră­bu­șire de 14,6%, pentru ca în martie să se în­re­gis­treze o temperare, declinul fiind de doar 0,3% față de aceeași perioadă din 2013. Evolu­ția sectorului construcțiilor depinde foarte mult de programul de investiții publice. Chel­tu­ielile de capital (investițiile statului) au în­registrat în T1 o prăbușire de 48,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, la 1,8 mld. lei. Cheltuielile totale pentru investiții, care includ pe lângă cheltuielile de capital și pe cele aferente programelor de dezvoltare finan­țate din surse interne și externe, au fost în T1 de 3,3 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, reprezentând doar jumătate din nivelul din primele trei luni din 2013.

Singura soluție pentru redresarea construcțiilor este ca proiectele publice să demareze efectiv. Deși avem vești bune de la unii indicatori macroeconomici - industrie, exporturi, comerțul cu amănuntul- dacă nu încep și construcțiile să intre pe un trend de creștere, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la posibilitatea înregistrării unei creșteri economice robuste, avertizează Aurelian Dochia, analist economic.

Problema este că în ultimii ani toate guvernele care s-au succedat atunci când a venit vorba să sacrifice ceva pentru a se încadra în țintele de deficit bugetar agreate cu finanțatorii externi, au sacrificat investițiile, după cum reafirmă analiștii.

Lucrările de infrastructură ar putea crește în perioada următoare și dacă România va îmbunătăți rata de absorbție a fondurilor europene. Gradul de absorbție pe POS Transporturi a crescut în primele patru luni cu 500 mil. euro, ajungând la 31,2% din totalul fondurilor pe infrastructură alocate între 2007 și 2013.

Adriana Iftime, vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții și director executiv al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, aduce în discuție faptul că 2014 este an electoral, iar anii electorali au foarte multe surprize și variabile. „Sunt ani în care se sistează lucrări sau din contră se promovează lucrări. Anul preelectoral și cel electoral sunt ani foarte incerți pentru construcții. Cred că trimestrul al doilea va aduce creșteri în construcții, altfel deja vorbim de o eroare foarte gravă de strategie“, a afirmat Iftime.

Ce s-a întâmplat în 2013

Piața locală a construcțiilor a ajuns anul trecut la o valoare de 9,6 mld. euro, în scădere cu circa 40% față de perioada de boom. Construcțiile au avut o contribuție de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% și contribuiau cu o treime la creșterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de INS. Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 3,5%, industria construcțiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susținut de agricultură și exporturi.

Anul trecut, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior. În aceeași perioadă, lucrările inginerești (de infrastructură) au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investițiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.

Un șir lung de insolvențe și chiar falimente, finanțarea cu intermitențe a proiectelor de construcții, un număr mai mic de licitații, blocajul fondurilor europene pentru infrastructură în primul semestru, profituri în scădere sau chiar intrarea pe pierdere a companiilor de construcții - acestea au fost principalele caracteristici ale pieței construcțiilor în 2013.

Valoarea lucrărilor realizate în infrastructura de transport, adică drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri sau canale navigabile, s-a ridicat la 27,5 mld. euro în perioada 2009-2013, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică. Din această sumă, doar 7% din bani, respectiv 2 miliarde de euro au fost lucrări executate în domeniul autostrăzilor, în ciuda faptului că în ultimii ani șoselele de mare viteză au fost, cel puțin la nivel declarativ, prioritatea tuturor guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria.

Ce spun analiștii despre evoluția sectorului construcțiilor în primul trimestru

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal

Construcțiile ca sector agregat nu merg foarte bine, în primul rând pentru că investițiile publice scad foarte mult. Dacă nu reușim să colectăm mai bine veniturile bugetare, investițiile vor rămâne probabil instrumentul de ajustare a bugetului. Este posibil ca sectorul construcțiilor să nu contribuie pozitiv pe întregul an la creșterea economică. Acum colectarea arată foarte prost. De la sfârșitul anului 2012 investițiile publice au scăzut mult. Acum pe componenta clădiri este creștere, dar la construcții inginerești este scădere de 25%.

Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Țiriac Bank

Dinamica sectorului construcțiilor a fost dezamăgitoare în primul trimestru al anului. Cu toate acestea, trebuie să luăm în calcul și faptul că seriile de timp în acest sector sunt foarte volatile, iar evoluția lor depinde de efectele de bază din anii precedenți. În acest caz, efectul de bază din T1 2013 a fost unul negativ, pe fondul lucrărilor de reparație generate de programele de reabilitare termică.

Anticipăm că aceste efecte statistice vor fi eliminate începând cu trimestrul al doilea.

Considerăm că lucrările de infrastructură vor accelera în perioada următoare, pe măsură ce România va îmbunătăți rata de absorbție a fondurilor UE. De asemenea, studiile recente efectuate de companii specializate indică o creștere a ocupării spațiilor de birouri și a celor industriale, fapt ce ar putea indica o revenire a sectorului până la finalul anului.

Aurelian Dochia, analist economic

În general, în primul trimestru construcțiile nu au o evoluție foarte bună, având în vedere că este și perioada de iarnă. În 2013 construcțiile păreau să dea semne de revenire, dar din păcate în primul trimestru scăderea a ajuns la peste 9%.

Avem vești bune de la mulți indicatori macroeconomici, dar dacă nu încep și construcțiile să intre pe un trend de creștere, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la posibilitatea înregistrării unei creșteri economice robuste. Nu poți să ignori acest indicator, chiar dacă există o avalanșă de alți indicatori încurajatori. Având în vedere scăderea din primul trimestru la lucrările de construcții, este mult de recuperat.

Construcțiile contează foarte mult pentru PIB, dar și pentru ocupare. Sunt create foarte multe locuri de muncă în această zonă.

Singura soluție pentru construcții este ca proiectele publice să demareze efectiv. Se fac promisiuni, dar trebuie să pornească efectiv. Necazul este că în ultimii ani toate guvernele care s-au succedat când a venit vorba să sacrifice ceva pentru a se încadra în ținta de deficit au sacrificat investițiile.

Cele mai mari scăderi în construcții, în T1

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 9,4% în primul trimestru din 2014 comparativ cu aceeași perioadă din 2013, pe serie brută. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi astfel: lucrările de reparații capitale (-22,8%), la lucrările de întreținere și reparații curente (-8,6%) și la lucrările de construcții noi (-6,8%).

Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții la construcțiile inginerești a scăzut cu 25,0%. La clădirile nerezidențiale și la clădirile rezidențiale volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,2%, respectiv cu 15,6%. Pe serie ajustată sezonier în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 9,1%: lucrările de reparații capitale - 23,2%, lucrările de construcții noi -8,4% și lucrările de întreținere și reparații curente - 7,2%. Pe obiecte de construcții au scăzut construcțiile inginerești cu 26,7%. Creșteri s-au înregistrat la clădirile nerezidențiale și la clădirile rezidențiale, cu 11,8%, respectiv cu 9,6%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega