Termenul de plată a primei rate din impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut sub denumirea de „taxa pe stâlp“, se apropie, însă Ministerul Finanțelor nu se grăbește să elaboreze normele metodologice care să aducă clarificări legate de modul de aplicare.„Taxa pe stâlp“, intrată în vigoare la începutul acestui an, continuă să stârnească numeroase interpretări și controverse. În lipsa unor clarificări de la Finanțe firmele continuă să bâjbâie, încercând să deslușească tainele „taxei pe stâlp“.
Unii contribuabili va trebui să ghicească modul în care ar trebui aplicat impozitul, în timp ce alții probabil vor plăti mai mult doar pentru a evita riscul de dobânzi și penalități viitoare. Mediul de afaceri așteaptă în continuare cu mare interes normele metodologice, susțin consultanții fiscali contactați de ZF.
Ministrul finanțelor Ioana Petrescu a declarat însă recent că firmele „știu ce au de plătit“.
Companiile din domeniul energiei, extracției de petrol și gaze, mineritului, telecomunicațiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de noul impozit având în vedere valoarea foarte mare a construcțiilor speciale deținute de astfel de firme. Dar costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali, la populație, prin creșterea tarifelor practicate. Iar economia va fi afectată prin nerealizarea unor investiții.
„Impozitul pe construcții speciale sau „taxa pe stâlp“, cum este numit în mod peiorativ, rămâne în continuare fără normele de aplicare. Au existat și discuții de ajustare în sensul modificării bazei de impozitare și al introducerii unor scutiri suplimentare, dar pe moment nu s-a întâmplat nimic. Problemele pe care introducerea acestui impozit le-a ridicat încă de la introducere rămân în continuare de actualitate, iar autoritățile nu dau vreun semn că ar veni cu o soluție în timp util - încă nu a fost publicat niciun proiect de act normativ de modificare sau de clarificare a acestui impozit“, a declarat Gabriel Sincu (
foto
), director executiv Tax Advisory Services la EY România.
Avem în continuare incertitudini privind impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcții, avem cazuri în care acest impozit se suprapune cu impozitul pe clădiri, avem situații în care contribuabilii sunt puși în imposibilitatea de a respecta legea. Primul termen de plată este pe 25 mai, iar modul de calcul este reglementat foarte succint, mai spune Sincu.
În prezent nu se face nicio distincție în privința bazei de impunere între activele în funcțiune, activele în inactivitate temporară, activele în conservare sau activele aprobate la casare în curs de dezmembrare/valorificare. Trebuie reținut faptul că, de exemplu, activele aprobate la casare nu mai sunt funcționale, nemaiputând genera valoare economică, dar cu toate acestea impozitul se va datora și se va plăti de către contribuabil. Mai specific, baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală netă și nu valoarea contabilă brută a construcțiilor speciale supuse impozitării, susține Daniel Anghel, partener la PwC și membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini.
Ordonanța de urgență care instituie acest impozit este încă în Parlament și acolo va rămâne până la primul termen de plată, din luna mai, în condițiile în care parlamentarii sunt pentru o lună în „vacanță electorală“. Rămâne de văzut dacă varianta finală a actului normativ care va ieși din Parlament va include vreuna dintre sugestiile consultanților fiscali și ale oamenilor de afaceri. Normele metodologice vor fi finalizate, cel mai probabil, doar după aprobarea în Parlament a actului normativ. „Primul termen (de plată - n.red.) este pe 25 mai, iar când se va termina de discutat în Parlament această lege, vom vedea care dintre aceste sugestii din partea mediului de afaceri vor intra în vigoare în viitor. (...) Dacă se vor face aceste modificări, după 25 mai va intra în vigoare cu acele noi modificări pe viitor, nu retroactiv“, a susținut ministrul finanțelor.
Impozitul pe construcțiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% pe valoarea contabilă brută a tuturor construcțiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri. Contribuabilii care datorează impozitul pe construcții speciale sunt persoanele juridice române, persoanele juridice străine cu sediu permanent în România și persoanele juridice cu sediu social în România înființate potrivit legislației europene. Fac excepție institutele naționale de cercetare-dezvoltare, instituțiile publice și asociațiile, fundațiile și celelalte entități fără scop patrimonial.
„În multe cazuri, contribuabilii va trebui să ghicească modul în care ar trebui aplicat impozitul, iar în altele se va plăti mai mult doar pentru a evita riscul de dobânzi și penalități viitoare. Eu încă mai sper în apariția unor clarificări în timp util și nu în seara zilei de 24 mai...“, mai spune Sincu.
La rândul lui, Dan Bădin, partener la Deloitte România, susține că mediul de afaceri așteaptă în continuare cu mare interes normele metodologice. „Până la acest moment, Ministerul de Finanțe nu a transmis în acest sens un proiect de hotărâre de guvern spre consultare. Mai mult, din câte știm intenția guvernului este ca normele metodologice să fie emise doar după aprobarea în Parlament a Ordonanței 102 / 2014 care a introdus impozitul pe construcții speciale. Se pare că este destul de puțin probabil ca acestea să fie publicate până la data de 25 mai, ținând cont că Parlamentul nu se va reuni până la acest termen“, afirmă Bădin.
Normele de aplicare nu vor putea rezolva problema de fond a acestui impozit legată de baza de calcul și de procent, ci va fi nevoie de o lege de aprobare a ordonanței de urgență, în opinia Ramonei Jurubiță (
foto
), partener, deputy head of taxation services la KPMG România.
Ea a amintit că mediul de afaceri așteaptă modificări legate de modul de aplicare al impozitului în forma in care este acum.
Un exemplu ar fi, situațiile în care companii private utilizează, în concesiune sau sub alte forme, construcții aflate în proprietatea statului, pentru care nu ar trebui să se datoreze impozit, însă textul de lege nu prevede suficient de clar toate aceste situații.
Pe de altă parte, oamenii de afaceri așteaptă și modificări de fond, respectiv modificări ale bazei de calcul, care în prezent este valoarea de inventar a construcțiilor deținute, altele decât clădiri pentru care se datorează taxe locale, iar procentul de 1,5% ar trebui semnificativ diminuat, deoarece reprezintă o povară financiară semnificativă, neluată în calcul de către autorități la momentul stabilirii acestui procent, susține Jurubiță.
Daniel Anghel, membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini, afirmă că în acest moment specialiștii Ministerului de Finanțe lucrează la un proiect de norme de aplicare a ordonanței privind taxa pe construcțiile speciale, acesta urmând a fi prezentat partenerilor de dialog social cel mai probabil săptămâna viitoare. „Însă trebuie menționat clar și răspicat că acest lucru nu va rezolva problema de fond și anume împovărarea suplimentară a sectorului privat de către această taxă introdusă de Guvern la sfârșitul anului trecut fără o consultare reală a mediului de afaceri. Rezolvarea stă de această dată în mâinile Parlamentului care trebuie să adopte legea de aplicare“, a declarat Anghel pentru ZF.
Câți bani ar urma să se strângă din taxa pe construcțiile speciale
Guvernul a luat în calcul un impact bugetar aferent acestui impozit de circa jumătate de miliard de lei (100 mil. euro), dar cei din industriile vizate și consultanții fiscali apreciază că există posibilitatea unor încasări bugetare mult mai mari. Petrom va plăti între 70 și 100 mil. dolari pentru taxa pe stâlp, după cum a declarat Andreas Matje, directorul financiar al companiei.
El a adăugat că taxa se va aplica și rafinăriei Arpechim, chiar dacă este închisă. Luca D’Agnese, șeful Enel România, a spus la începutul anului că profitul companiei ar putea fi afectat în 2014 după ce guvernul a luat decizia de a impozita cu 1,5% construcțiile speciale. „Ne așteptăm la plata unor sume cuprinse între 10 și 15 mil. euro“, a estimat D’Agnese.
Nuclearelectrica estimează că va plăti 100 mil. lei (25 mil. euro) pentru taxa pe construcții speciale, iar Hidroelectrica ar putea plăti 40 mil. euro. Liviu Voinea, ministrul bugetului, a declarat recent că, pe calculele făcute foarte succint, numai din ce există în bilanțul companiilor și nu este în prezent impozitat rezultă 1,8 mld. lei.
Gabriel Sincu, director Tax Advisory Services la EY: „În multe cazuri, contribuabilii va trebui să ghicească modul în care ar trebui aplicat impozitul, iar în altele se va plăti mai mult doar pentru a evita riscul de dobânzi și penalități viitoare. Eu încă mai sper în apariția unor clarificări în timp util și nu în seara zilei de 24 mai...“
0 comments :
Trimiteți un comentariu