Instalat în funcție ca să curețe „cloaca“ de la ASF, instituție unde conducătorii sunt numiți pe criterii politice și încasează salarii la fel de mari precum cele ale șefului Rezervelor Federale din SUA, Mișu Negrițoiu nu a dat niciun obiectiv limpede cu privire la cum va restructura instituția responsabilă de monitorizarea unor piețe financiare de 15 miliarde de euro.Promisiunile și nu cifrele sau obiectivele concrete au dominat declarațiile făcute de Mișu Negrițoiu în prima sa conferință de presă în calitate de președinte al ASF. El a fost numit la conducerea instituției de Parlament pe 2 aprilie și a preluat de la 1 mai conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Instituția trece printr-o criză de credibilitate după scandalul primelor de zeci de mii de euro încasate de conducători anul trecut și al arestărilor din dosarul Carpatica Asigurări.
La conferința de presă de vineri 9 mai, noul președinte al ASF a promis că va reduce personalul instituției și că va face o scădere semnificativă a cheltuielilor cu angajații. Însă când a fost întrebat cu cât vor scădea cheltuielile și personalul, Mișu Negrițoiu a răspuns: „În ASF avem aproape 630 de angajați și va fi o reducere de personal, dar nu pot să vă spun cât. Nu am și nu pot să vă dau cifre exacte. Am în vedere două obiective: reducerea masivă a cheltuielilor cu personalul și îmbunătățirea substanțială a personalului autorității. Am discutat aceste lucruri și cu salariații ASF. Le-am spus că avem nevoie de fiecare dintre ei, dar nu de toată lumea. Cine muncește, cine are inițiativă și este eficient are un loc de muncă. Locul de muncă nu este garantat pentru nimeni, nici pentru mine, locul de muncă se câștigă prin performanță“.
În februarie, președintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului demiterea conducerii ASF declarând că instituția este „o cloacă unde și-au găsit loc de parcare toți clienții politici. Toată această cloacă trebuie curățată“.
În primul an de funcționare, ASF a mai angajat 90 de persoane
Cheltuielile cu personalul dețin cea mai mare pondere în cheltuielile instituției care sunt alimentate din taxele și comisioanele pe care le plătesc fondurile mutuale, brokerii, investitorii, companiile atunci când vor să se listeze la bursa din București, companiile de asigurări și fondurile de pensii private.
Răspunsul noului președinte al ASF are loc în contextul în care imaginea publică a instituției a fost știrbită de faptul că nu performanța, ci intersele și recomandările politice sunt cele care decid când vine vorba de angajarea de personal la ASF.
Înființată în urmă cu an prin comasarea a trei comisii distincte, CNVM, CSA și CSSPP, ASF a preluat un număr total de 540 de angajați, și după doar șase luni de funcționare a ajuns la 627 de angajați, deși principalul scop al înființării acestei instituții a fost reducerea costurilor cu supravegherea piețelor de capital, de asigurări și a pensiilor private. Mai mult, fostul președinte al ASF Dan Radu Rușanu, în prezent arestat în dosarul Carpatica Asigurări, a declarat în februarie că din cei 600 de angajați, 150 sunt rude de gradul I și II.
Nici după un an de la înființarea instituției nu este disponibilă pentru opinia publică o organigramă a instituției. Noul președinte a recunoscut că instituția are o problemă cu numărul mare de personal, în special cu cel din funcțiile de conducere: „ASF are prea mulți șefi“, a spus el.
Restructurarea va dura până la nouă luni
Noul conducător al ASF a mai anunțat că în următoarele trei-șase-nouă luni instituția va intra într-un amplu program de reorganizare. El i-a cerut firmei de consultanță PwC să elaboreze un raport care va sta la baza procesului de realiniere și de ajustare a instituției. El a mai spus că în reorganizarea ASF va fi folosit modelul BNR.
Banca Națională a României (BNR), care face politica monetară a României și supraveghează sistemul bancar, cu active de 83 mld. euro, avea în 2012 un număr de 1.866 de salariați. Spre comparație, ASF are sub supraveghere active de 15 miliarde de euro, iar pentru asta are nevoie de 630 de angajați.
„Avem consultanță de la PwC. Primul raport a fost prezentat, este în proiect, va fi definitivat săptămâna viitoare. Acest raport propune revizuirea numărului de personal de execuție în baza unei organigrame mai simplificate, eliminarea unor niveluri de conducere nenecesare și simplificarea circuitelor, proceselor și procedurilor în cadrul ASF“, a mai spus președintele ASF la conferința de presă.
El a spus și că salariile membrilor din consiliul ASF vor scădea sub nivelul celor din BNR, însă nici aici nu a dorit să dea cifre exacte. Fostul președinte ASF avea o remunerație de 14.000 de euro pe lună, vicepreședintele -13.000, iar restul de șapte membrii câte 12.000 de euro. Spre comparație, omologul polonez Andrei Jakubiak, șeful comisiei KNF, are un venit lunar net de circa 3.000 de euro pe lună. În Polonia, KNF supraveghează piețe financiare de 60 de ori mai mari.
„Am cea mai mare scădere, dar nu vă dau procentele și sumele, pentru că trebuie să mă lămuresc cu privire la principiul afișării salariilor individuale. Ne vom respecta prevederea legală de a publica cheltuielile salariale ale conducerii. Scăderile au fost substanțiale“, a mai spus Negrițoiu.
El a adăugat: „Legal ne încadrăm sub salariile BNR așa cum au fost stipulate în Ordonanța de organizare a ASF, am redus substanțial indemnizațiile pentru ședințele consiliului sub cele ale BNR, dar și sub cele ale celorlalte entități de stat, precum societățile de stat. Vă promit că noi vom prezenta cheltuielile cu conducerea ASF în raportul anual al ASF. Am făcut o analiză a instituțiilor similare din Uniunea Europeană și probabil ne aflăm cu mult sub medie. Avem de alfel și o recomandare de la partenerii internaționali că ar trebui să menținem ASF competitivă din punctul de vedere al atragerii personalului de conducere“.
Șeful ASF a anunțat că angajările din ASF au fost blocate și au fost suspendate toate primele și bonusurile până la finalizarea noii organigrame. În opinia lui Negrițoiu, salariații ASF ar trebui să primească o singură primă, în funcție de performanța anuală, iar primele de performanță să fie doar excepții, pentru rezultate pe proiecte speciale.
Rămâne de văzut cum se vor concretiza declarațiile făcute de președintele ASF în cadrul primei conferințe de presă.
Mandatul de patru ani nu va fi deloc ușor și pentru că instituția are în monitorizare piețe financiare de 15 miliarde de euro, din care piața asigurărilor prezintă printre cele mai mari dificultăți.
„Piața asigurărilor este cea mai dificilă, se confruntă cu cele mai mari probleme. Nu aș spune că situația este cangrenizată ci că există anumite probleme pe segmentul asigurărilor non-viață. Vom propune o serie de măsuri prin care să consolidăm această piață. Din informațiile pe care le am, jucătorii mari din această piață nu ar avea nevoi suplimentare de capital“, a declarat pentru ZF președintele ASF.
El a mai spus în cadrul conferinței de presă de astăzi că principalele probleme identificate pe segmentul asigurărilor non-viață sunt legate de faptul că firmele nu au constituit suficiente rezerve și că nu au estimat corect riscurile.
Tarifele de primă la polițele obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) și pentru locuințe ar putea să crească în perioada următoare întrucât resursele asigurătorilor sunt insuficiente pentru acoperirea despăgubirilor.
„Asigurătorii cu tarife medii sau cei mai scumpi nu sunt nebuni. Dar ei au o conduită internă care nu le permite să vândă mai ieftin. Distorsiunile din cota de piață vin din conduita organizațională a unor asigurători (...) RCA este parte dintr-o competiție neloială în piață prin care nivelul tarifelor a scăzut cu mult sub nivelul riscului potențial. Dacă tarifele RCA au scăzut așa de mult în piață pe considerente de cotă de piață, atunci tarifele RCA trebuie să își revină ca să acopere riscurile potențiale și să asigurăm plata despăgubirilor clienților asigurați“, a mai spus el.
El a adăugat că, săptămâna viitoare, va fi discutat în cadrul ASF un proiect privind polițele RCA-CASCO.
Despre situația asigurătorului Astra, aflat în prezent sub administrarea specială a KPMG, președintele ASF a spus că instituția are mai multe scenarii alternative în funcție de decizia acționarilor din AGA de pe 12 mai când acționarii companiei trebuie să voteze majorarea capitalului cu până la 490 milioane de lei, astfel încât să nu fie afectați clienții companiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu