Valoarea lucrărilor realizate în infrastructura de transport, adică drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri sau canale navigabile, s-a ridicat la 27,5 miliarde de euro în perioada 2009-2013, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.Din această sumă, doar circa
2 miliarde de euro au fost lucrări executate în domeniul autostrăzilor, în ciuda faptului că în ultimii ani șoselele de mare viteză au fost, cel puțin la nivel declarativ, prioritatea tuturor guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria. Suma surprinzător de mică pentru autostrăzi poate fi explicată prin faptul că cifrele de la Institutul Național de Statistică se referă doar la sumele facturate în respectivii ani către companiile care construiesc sau proiectează autostrăzi, potrivit reprezentanților institutului. Cu alte cuvinte, valorile facturate sunt mai mici decât cele livrate efectiv. De altfel, problema arieratelor este una extrem de importantă pentru piața construcțiilor, astfel că plățile întârziate către societățile de construcții se ridică la circa 0,8 mld. euro, potrivit datelor transmise de Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) la începutul lunii aprilie.
„Cifrele atestă încă o dată nivelul precar din punct de vedere calitativ al infrastructurii rutiere de transport, ceea ce face ca o parte redusă a sumelor să fie alocată pentru proiectele noi de autostradă. (…) Evoluția în dinamică a valorilor realizate în ultimii ani probează încă o dată lipsa de curaj strategic și de fermitate a guvernelor din acești ani în ceea ce privește promovarea și finanțarea unor proiecte de interes național“, consideră Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO.
Deși autostrăzile au reprezentat doar 7,3% din totalul lucrărilor realizate pe infrastructură de transport în ultimii șase ani, infrastructura rutieră, care mai cuprinde printre altele și drumuri județene sau naționale, a absorbit cei mai mulți bani în ultimii ani. Astfel, valoarea lucră-rilor executate pentru șosele, străzi, drumuri, poduri, șosele suspendate, tunele și subterane s-a ridicat la peste
20 miliarde de euro în perioada 2008-2012 (pentru anul 2013 nu există informații cu privire la valoarea lucrărilor executate).
Doar 60 mil. euro pentru piste de aeroport în 6 ani
Mult mai puțini bani, circa 1,7 miliarde de euro, au însemnat lucrări executate în domeniul căilor ferate în ultimii șase ani, în timp ce canalele navigabile, construcțiile portuare și alte construcții hidrotehnice au „înghițit“ circa 2,4 miliarde de euro, arată estimările ZF.
Cele mai mici sume au ajuns în domeniul pistelor pentru aeroporturi, doar puțin peste 60 de milioane de euro.
Până în 2011 inclusiv, lucrările executate în domeniul autostrăzilor nu depășeau 250 de milioane de euro anual, în contextul în care și absorbția de fonduri europene, care ar fi trebuit să stimuleze construcția de infrastructură, era destul de timidă.
La finalul anului 2011, România absorbise doar 3,4% din banii alocați prin programul POS-T pentru perioada 2007-2013, ce se ridică la 4,4 miliarde de euro. Odată ce rata de aborbție a banilor de la Bruxelles a început să crească, și valoarea lucrărilor executate pe autostrăzi a consemnat un avans.
Astfel, în 2012, facturile plătite de stat pe autostrăzi se ridicau la 544 de milioane de euro, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent, arată datele de la Statistică.
În mod similar, și valoarea lucrărilor executate pentru căi ferate s-a ridicat la câteva zeci de milioane de euro anual, cu un vârf anul trecut, de aproape 780 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF.
Lucrările de infrastructură au scăzut cu 1,9% anul trecut
Piața locală a construcțiilor a ajuns la o valoare de 9,6 miliarde de euro anul trecut, în scădere cu circa 40% față de perioada de boom. Construcțiile au avut o contribuție de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% și contribuiau cu o treime la creșterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de Institutul Național de Statistică.
Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 3,5%, industria construcțiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susținut de agricultură și exporturi. Anul trecut, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. În aceeași perioadă, lucrările inginerești (de infrastructură), cu cea mai mare pondere în ultimii ani în totalul construcțiilor, au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investițiile de stat cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.
0 comments :
Trimiteți un comentariu