Românii au virat 12,2 mld. lei (2,7 mld. euro) sub forma contribuțiilor obligatorii la fondurile de pensii private de la lansarea sistemului în 2008 și până în prezent. Spre deosebire de polonezi care au început încă din 1999 să economisească pentru pensia privată, și care au făcut contribuții totale de circa 195 mld. zloți (47,5 mld. euro) până anul trecut, când guvernul le-a naționalizat jumătate din pensiile private.În mai 2008, toți românii angajați în vârstă de până la 35 de ani au devenit participanți la un fond de pensii private obligatorii, într-un demers al Guvernului de a preda o parte din povara pensiilor spre sectorul privat. Acum, peste 6 milioane de români au un cont deschis la unul dintre cele opt fonduri de pensii obligatorii care au strâns contribuții de 12,2 mld. lei în cei șase ani de funcționare. Activele totale ale celor opt fonduri au ajuns în luna martie la 14,8 mld. lei. Diferența de 2,6 mld. lei ce rezultă prin scăderea contribuțiilor strânse de la participanți din activele fondurilor reprezintă profitul făcut de fonduri pentru pensia care va fi plătită românilor peste 30 de ani.
Aproape jumătate din suma de 12,2 mld. lei a fost virată în anii 2013 și în 2012, când contribuțiile au fost fixate la 4%, respectiv la 3,5% din câștigul salarial al unui angajat. Din mai 2014, contribuția a crescut la 4,5% din salariul brut, astfel că suma totală ce va fi încasată de fondurile de pensii va urca în acest an la circa 3,7 mld. lei.
Cu toate acestea, sumele virate de români pentru pensia privată de peste 30 de ani sunt mici. Contribuția medie lunară virată de un angajat este de 80 de lei, iar suma medie strânsă într-un cont de pensie privată este de circa 2.500 lei după șase ani de contribuție.
Explicația sumelor mici strânse de români în conturile de pensii private stă pe de o parte în faptul că valoarea contribuției este relativ mică, de circa 4,5% din salariu. În Polonia, țară care a început reforma pensiilor private în anul 1999, cu nouă ani mai devreme decât România, contribuția obligatorie a ajuns în 2011 la un nivel de 7,3% din salariu. În 2011, Polonia a redus la 2,3% contribuția la fondurile de pensii, pentru ca anul trecut să naționalizeze jumătate din activele fondurilor de pensii private obligatorii. Demersul a fost aspru criticat atât de fondurile de pensii private, cât și de participanți, însă guvernul polonez condus de Donald Tusk a rămas de neclintit motivând că scopul naționalizării este reducerea datoriei publice.
Măsura a fost luată după 14 ani de funcționare a sistemului privat de pensii, interval în care polonezii au virat contribuții în cuantum total de 195 mld. zloți (47,5 mld. euro). Astfel, jumătate din contribuții s-au întors la statul polonez, care s-a angajat că le va vira înapoi participanților atunci când aceștia vor ieși la pensie.
Acum, după ce statul polonez le-a preluat deținerile de titluri de stat, fondurile de pensii private obligatorii au rămas cu active de 152 mld. zloți (37 mld. euro), față de active de aproape 300 mld. zloți la finalul anului 2013. Cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii poloneze (82% din active) sunt acum investite în acțiuni, fapt ce le face extrem de vulnerabile în cazul unor corecții negative pe bursa din Varșovia.
A doua explicație a sumelor mici strânse de români în conturile private stă în faptul că doar 60% din numărul total de 6,1 milioane de participanți au plătite lună de lună contribuțiile obligatorii la un fond de pensii. De asemenea, mulți dintre participanți sunt trecuți cu salarii minime pe cartea de muncă, fapt ce trage mult în jos suma plătită la pensia privată.
O alternativă la fondurile de pensii private obligatorii sunt fondurile facultative, unde fiecare angajat își alege voluntar suma cu care contribuie. Fondurile de pensii facultative au avantajul deductibilității fiscale până la suma de 400 de euro. Cu toate acestea, doar 320.000 de români au ales un fond de pensii private facultative. În cei șapte ani de activitate, fondurile facultative au strâns contribuții de circa 720 mil. lei. Activele totale ale fondurilor facultative sunt de 845 mil. lei.
Cea mai mare parte a contribuțiilor au fost investite de fondurile obligatorii de pensii în titluri de stat, care dețin o pondere de 67,5% din activele fondurilor, în acțiuni listate la BVB, dar și pe bursele din regiune (Polonia, Viena) (alte 16% din active), și în depozite bancare, obligațiuni corporative și municipale.
Cât din salariu merge în contul pensiei private obligatorii
Nivelul contribuției la Pilonul II stabilit pentru acest an este 4,5% din salariul brut, în creștere față de anul trecut, când contribuția a fost de 4% din salariul brut. Creșterea a intrat în vigoare începând cu luna mai. În aprilie 2014, câștigul salarial mediu brut pe economie a fost de 2.247 lei. Raportat la acest indicator, un român virează lunar în medie 101 lei în contul personal deschis la unul dintre cele opt fonduri de pensii private obligatorii. Din momentul lansării fondurilor de pensii private obligatorii, Guvernul s-a angajat să crească cu câte 0,5% în fiecare an contribuția obligatorie. În mai 2008, sistemul a pornit cu un nivel de 2% al contribuției, în 2009 nivelul a fost plafonat la 2% din cauza crizei financiare, pentru ca din 2010 să fie reluată creșterea anuală cu câte 0,5%. Până în 2016, nivelul contribuției trebuie să ajungă la 6%, fapt ce ar presupune ca fie în 2015, fie în 2016 creșterea contribuției să fie cu 1%. De asemenea, nu este exclus ca termenul inițial până la care contribuția trebuie să ajungă la 6% să fie devansat cu un an până în anul 2017. Roxana Pricop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu