Salarii cu un sfert mai scăzute decât în restul țării și șomaj cu trei procente peste media națională. Spitalul, din nou cel mai mare angajator

Buzăul este cel de-al treilea județ analizat consecutiv de ZF unde spitalul județean de urgență, adică o instituție controlată de stat, are cei mai mulți angajați, detronând astfel cele 14 companii private aflate în topul celor mai mari 20 de angajatori.

Industria serviciilor medicale concurează cu industria textilă și cu cea de mase plastice: trei spitale de stat se luptă cu trei producători de textile și cu alți trei producători de mase plastice pe aceleași câteva zeci de mii de angajați cu experiență pe piața muncii.

Deși cei mai mulți dintre angajatorii de top din Buzău sunt companii private, salariul mediu al angajaților din Buzău, de 1.370 de lei net, este cu un sfert mai mic decât cel de la nivelul întregii economii, iar șomajul depășește 8,6%, cu circa trei procente în plus față de media națională, potrivit datelor de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Salariul mic al buzoienilor în comparație cu venitul mediu pe economie al angajaților români poate fi și o cauză a tipului de nucleu de business care s-a format de-a lungul timpului în județ.

Cei mai mari angajatori sunt, de fapt, fabrici de textile (London Fashion, Martelli Europe, Industria Filati), de mase plastice (Romcarbon, Green­Fiber, LivinJumbo), de panificație (Boromir), procesatori de carne (Aaylex-CocoRico), instituții publice, producători de mobilier sau de băuturi alcoolice (Ursus Breweries), unde, statistic, mâna de lucru este plătită substanțial mai puțin decât în domeniul IT sau cel financiar, spre exemplu.

În Buzău sunt doar aproximativ 79.000 de salariați la o populație totală de peste 451.000 de persoane, ceea ce înseamnă că doar 17,5% din locuitori susțin șomerii, pensionarii și copiii din județ, față de ponderea de 21,5% a salariaților în numărul total de locuitori de la nivel național.

Șomajul mare, dar și concentrația ridicată de angajatori importanți din orașul Buzău  au făcut ca în ultimii ani peste 10.000 de persoane, cei mai mulți cu vârste cuprinse între 20 și 44 de ani, să își caute un loc de muncă în afara granițelor. Majoritatea s-au îndreptat către Italia (peste 4.100), Spania (aproape 3.200), Cipru și Franța, potrivit datelor de la recensământul din 2011, pe baza centralizării chestio­narelor care, potrivit INS, reprezintă doar o treime din numărul real de români care au plecat la muncă în străinătate.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea