luni, 12 mai 2014

Social-democrații din Finlanda s-au dezis de austeritatea propriului ministru de finanțe și scot în față un om care promite locuri de muncă

Social-democraţii din Finlanda s-au dezis de austeritatea propriului ministru de finanţe şi scot în faţă un om care promite locuri de muncă Partidul Social Democrat din Finlanda, aflat la guvernare alături de alte patru formațiuni politice, s-a săturat de politici de austeritate. Cel puțin așa reiese din rezultatul alegerilor interne în care social-democrații l-au înlăturat de la conducerea grupării pe ministrul finanțelor Jutta Urpilainen, o susținătoare a reducerii cheltuielilor bugetare și o apărătoare înfocată a măsurilor de austeritate.

Urpilainen, care după rezultatul votului și-a anunțat intenția de a demisiona din funcția de ministru și de a se reîntoarce în parlament, va fi înlocuită în fruntea partidului de liderul sindical Antti Rinne, care promite politici fiscale mai puțin aspre, bunăstare mai mare și investiții pentru creșterea numărului locurilor de muncă.

Rinne a fost susținut de 257 social-democrați, în timp ce Urpilainen a primit 243 de voturi la congresul partidului.

„Social-democrații din Finlanda și din Europa trebuie să țintească din nou către asigurarea de locuri de muncă pentru toți cei care vor și sunt apți să muncească. Cheia sunt investițiile care creează premisele pentru creștere rapidă în viitor“, a spus Rinne, citat de Bloomberg. Electoratul finlandez este nemulțumit de măsurile de austeritate, iar Urpilainen a fost făcută respon­sabilă pentru scăderea popularității partidului printre alegători.

Sprijinul ale­gătorilor pentru social-democrați a scăzut la 15,8% de la 19,1%, cât a fost în 2011, când partidul a preluat guvernarea alături de alte cinci formațiuni politice, potrivit unui sondaj YLE. Alianța de Stânga a renunțat la guvernare în martie ca reacție la măsurile de austeritate.  Guvernul de la Helsinki a făcut eforturi mari pentru a stabiliza fi­nanțele publice ale țării prin creșteri de taxe și reduceri ale cheltuielilor publice, iar cel mai recent pachet de austeritate, de 2,3 miliarde euro, a fost aprobat în martie, potrivit The Wall Street Journal.

De la preluarea funcției de ministru al finanțelor în 2011, Urpilainen a tăiat chel­tuielile publice și a mărit taxele cu 6,8 mi­liarde euro pentru a ține în frâu creșterea datoriei publice, însă perspec­tivele econo­mice ale Finlandei s-au deteriorat în timpul mandatului acesteia. Economia Finlandei s-a contractat în trei din ultimii cinci ani, iar rata șomajului a ajuns la 9,5% în luna martie.

Datoria publică a țării ca procent din PIB ar putea depăși anul viitor limita de 60% prevăzută de tratatele UE, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

Agenția de rating Standard & Poor’s a avertizat în aprilie că ar putea retrograda calificativul maxim „AAA“ al Finlandei dacă economia țării și situația privind datoria publică nu vor da semne de îmbunătățire.

Reducerea taxelor aplicate companiilor a fost una dintre soluțiile găsite de Urpilainen pentru a ameliora efectele măsurilor de austeritate, pentru a îmbunătăți competitivitatea și a încuraja investițiile, însă planul i-a atras critici puternice din partea lui Rinne.  „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face pentru a da impuls creșterii economice și pentru a majora numărul angajărilor. Trebuie să întărim cererea internă“, a spus acesta.

Noul lider al social-democraților, care a afirmat că vrea să renegocieze noul program al guvernului privind limitarea cheltuielilor publice, a spus zilele trecute că partidul va merge pe linia programului de guvernare stabilit în 2011. El a precizat că „ar putea fi adoptate mici modificări în iunie“, când și Partidul Național de Coaliție își va alege un nou lider.

„Politicile economice și finanțele publice sănătoase sunt instrumente, așa cum este și statul care urmărește bunăstarea cetățenilor. Acestea nu sunt scopul final – sunt modalități pentru a asigura egalitatea cetățenilor și o viață cât se poate de bună“, a explicat Rinne.

Guvernul finlandez a annunțat în martie că intenționează să strângă 1,9 miliarde euro prin vânzări de active, iar aproximativ 1,3 mi­liarde euro ar urma să fie folosiți pentru reducerea datoriei guvernamentale. Rinne a spus că va cheltui mai puțin pentru reducerea datoriei și mai mult pentru investiții în crearea de locuri de muncă.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu