Statul către antreprenori: Criza economică s-a terminat, aveți încredere să investiți. IMM-urile: Avem nevoie de bani pentru a ne lupta cu multinaționalele

Revenirea consumului din primele luni ale acestui an, dar și creșterea producției industriale cu peste 10% în primul trimestru sunt cele mai importante semnale că România și-a revenit din criză și că băncile ar trebui să reia creditarea, companiile ar trebui să se împrumute și să investească, iar românii să consume.

Pe de altă parte, antreprenorii spun că deși condițiile de creditare sunt mai bune, comunicarea între stat și mediul de afaceri lipsește, dar și că ar trebui să beneficieze de fonduri pentru a plăti consultanți în marketing și pentru instruirea angajaților pentru a putea să se lupte cu multinaționalele care au bugete de zeci de milioane de euro.

Acestea au fost cele mai importante concluzii ale conferinței „Cum pot contribui IMM-urile la relansarea economică a României?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, BRD - Group Société Générale și  Opel România, la care au participat miniștri, oameni de afaceri, antrepre­nori și reprezentanți ai băncilor.

„Revenirea consumului în primele luni ale anului va aduce o creștere economică mai mare decât anul trecut și tocmai pentru că economia își revine vreau să transmit un mesaj: oamenii trebuie să aibă încredere să consume, firmele să aibă încredere să se împrumute pentru a investi, iar băncile să aibă încedere să dea credite pentru investiții și consum. Criza s-a terminat”, a fost mesajul ministrului delegat pentru buget Liviu Voinea, care spune că asumarea intrării României în zona euro la 1 ianuarie 2019 va fi în avantajul IMM-urilor pentru că astfel dispare riscul valutar în comerțul intracomu­nitar și scade costul creditării.

Anul trecut România a avut o creștere economică de 3,5%, ajutată în special de industrie și agricultură, în ultimul domeniu activând foarte multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). În România activează peste 440.000 de IMM-uri, cu un număr de angajați care la nivelul anului 2011 se apropia de 2,5 milioane de persoane și o cifră de afaceri de circa 100 mld. euro. Cu toate acestea, numărul de IMM-uri care au zero angajați atinge un nivel alarmant de 40% din total. Lipsa de finanțare și capacitatea redusă de capitalizare fac dificilă crearea de noi locuri de muncă la nivelul firmelor mici și mijlocii, consideră Florin Jia­nu, ministrul delegat pentru între­prinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism. În ultimii ani, statul a creat mai multe programe pentru a promova antre­prenoriatul în rândul tinerilor și pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă, unul dintre aceste programe fiind și cel pentru întreprinzătorii debutanți (SRL-D), care au creat 24.000 de locuri de muncă în 13.000 de firme. Totodată, statul vrea ca tinerii să-și găsească locuri de muncă chiar după terminarea studiilor, oferind subvenții angajatorilor.

„În 2014, începând din luna iulie am creat o schemă de subvenții pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă pentru care am reușit să atragem finanțare europeană în valoare de 40 mil. euro. Astfel, cei care anga­jează absolvenți de liceu vor primi sub­venții de 900 de lei pe loc de muncă, iar pentru absolvenții de facultate de 1.300 de lei, pe o perioadă 6-12 luni, cu obligativitatea să mențină locurile de muncă în acest interval“, a mai spus Jianu.

Radu Ghețea, președintele CEC Bank, a cincea bancă din România după active și una dintre cele două bănci deținute de stat, consideră că în provincie oamenii sunt mult mai încrezători în afacerile lor, sunt mult mai optimiști și se mulțumesc cu profituri mici, În schimb, în București antreprenorii urmăresc câștiguri foarte mari.

„Nu cred că va mai fi un boom financiar ca acela de până în 2008. Eu cred că un boom va veni din agricultură pentru că potențialul României este extraordinar. Dacă agricultura de subzistență reprezintă 40% din agri­cul­tura noastră, acum oamenii încep să-și dea seama că nu mai merge așa“, a declarat el.

Care sunt problemele IMM-urilor?

Adrian Lisandru, director comer­cial persoane juridice în cadrul BRD Group Société Générale, observă că în România antreprenorii se confruntă cu un grad de predictabilitate mai scăzut în ceea ce privește relațiile cu alți parteneri de afaceri, ei nu știu dacă își vor încasa banii la timp, dacă își vor încasa toți banii sau dacă partenerul poate să plă­tească conform contractului. Totodată, el spune că sunt și mulți antreprenori care nu-și respectă contractele.

„În România este un grad destul de ridicat al indisciplinei contractuale. În momentul în care nu ai siguranța îndeplinirii corecte a contracteclor la care te-a angajat, acest lucru te influențează atât în prezent, cât și pe viitor“, mai spune el.

Pe de altă parte, antreprenorii spun că au nevoie de bani de la stat pentru consultanță în marketing sau instruirea angajaților, fără de care nu se pot lupta cu multinaționalele.

„IMM-urile din România sunt în general flexibile, rezistente, dar ca să crească sănătos și să fie puternice pe termen lung au nevoie de consultanță tehnică, de marketing. Eu mă lupt cu multinaționalele, sunt cu un pas în urma lor din cauza lipsei fondurilor pentru investiții în mar­keting, a consultanței financiare. A doua nevoie este instru­i­rea perso­nalului. Fondurile sunt ne­cesare de la ingineri până la muncitori, pentru că IMM-urile funcționează cu ajutorul oa­menilor calificați. De asemenea, trebuie reînființate școlile de meserii, nu mai există un sudor sub 40 de ani“, spune Ma­rius Bîcu, managing partner al pro­ducătorului de lactate Unilact din Alba, care produce brânzeturi pre­mium sub brandul De la Ferma. Aproxi­mativ 25% din producția com­paniei cu afaceri de circa 2,5 mil. euro anul trecut ajunge la export în țări precum Italia sau Spania.

„Pentru afacerea pe care o conduc oamenii sunt cei mai importanți. Eu am nevoie de bani pentru trainingul an­gajaților și nu cred că fără credite aș putea să mă dezvolt“, este de părere și Florin Scarlat, director general și unul dintre fondatorii grupului de firme Bit Solutions. Compania oferă servicii de outsourcing și externalizare IT și face un milion de euro cu 15 angajați, dintre care trei programatori. Compania are un profit de 100.000 euro și a fost cel mai recent evaluată la 2,5 mil. euro.

Liviu Voinea, ministru delegat pentru buget

- Guvernul României și-a asumat că la  1 ianuarie 2019 va adopta moneda euro, dar sigur că aceasta presupune niște pași anteriori. De ce trebuie să intereseze IMM-urile? Pentru că dispare riscul valutar, cel puțin în comerțul intracomunitar. Apoi va scădea și costul creditării. Nu vor crește prețurile așa cum nu au crescut nici în țările care au intrat recent în  zona euro. Nu se va face o egalizare a prețurilor.

- În 2014 creșterea economică va fi cu mult peste așteptările pe care s-a construit bugetul. Revenirea consumului în primele luni ale anului va aduce o creștere economică mai mare și tocmai pentru că economia își revine vreau să transmit un mesaj: oamenii trebuie să aibă încredere să consume, firmele să aibă încredere să se împrumute pentru a investi, iar băncile să aibă încedere să dea credite pentru investiții și consum. Criza s-a terminat.  Statul va fi mult mai prudent de acum încolo, dar este nevoie de un efort comun al statului, firmelor și băncilor pentru a consolida această creștere economică.

Adrian Lisandru director comercial persoane juridice la BRD Group Société Générale

- Creșterea nivelului de încredere e importantă. După părerea mea am trecut de la o extremă la alta, de la o încredere exuberantă în 2008, la cealaltă parte a pendulului, la o prudență, frică, neîncredere care nu aduc un plus de valoare unei decizii de creștere a unei afaceri.

- Este un grad de predictabilitate mai scăzut în ceea ce privește relațiile cu alți parteneri de afaceri, antreprenorii nu știu dacă își vor încasa banii la timp, dacă își vor încasa toți banii sau dacă partenerul poate să plătească conform contractului.

- În România este un grad destul de ridicat al indisciplinei contractuale. În momentul în care nu ai siguranța îndeplinirii corecte a contractelor la care te-ai angajat, acest lucru te influențează atât în prezent, cât și pe viitor.

- Luna martie reprezintă cea mai bună lună din acest an în ceea ce privește creditele noi acordate pentru persoanele juridice.

- Businessul de tip speculativ, inclusiv cu terenuri agricole, nu va mai fi susținut de sectorul financiar-bancar din România la fel ca în anii trecuți.

Marius Bîcu, managing partner Unilact

- IMM-urile din România sunt în general flexibile, rezistente, dar ca să crească sănătos și să fie puternice pe termen lung au nevoie de consultanță tehnică, de marketing. Eu mă lupt cu multinaționalele, sunt cu un pas în urma lor din cauza lipsei fondurilor pentru investiții în marketing, a consultanței financiare. A doua nevoie este instruirea personalului. Fondurile sunt necesare de la ingineri până la muncitori, pentru că IMM-urile funcționează cu ajutorul oamenilor calificați. De asemenea, trebuie reînființate școlile de meserii, nu mai există un sudor sub 40 de ani.

- Aproximativ 25% din producție a ajuns anul trecut la export și vrem să continuăm, ne simțim confortabil în străinătate și datorită seriozității contractuale. (...) Din păcate consumul de lactate a scăzut mult în România, dar a găsi o piață este treaba noastră. Noi facem brânzeturi premium tocmai pentru că acolo ne-am găsit locul, piața.

- Am avut o marjă de profit de sub 10% în primul trimestru, dar suntem obișnuiți pentru că în agricultură și în industria lactatelor nu este ușor. Noi ne-am bugetat o creștere a cifrei de afaceri pentru anul acesta de 5% față de anul trecut.

Florin Jianu, ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism

- Lipsa de finanțare și capacitatea redusă a IMM-urilor de capitalizare fac dificilă crearea de noi locuri de muncă la nivelul firmelor mici și mijlocii. De aceea, în 2014, începând din luna iulie am creat o schemă de subvenții pentru încurajarea creării de noi locuri de muncă pentru care am reușit să atragem finanțare europeană în valoare de 40 mil. euro. Astfel, cei care angajează absolvenți de liceu vor primi subvenții de 900 de lei pe loc de muncă, iar pentru absolvenții de facultate de 1.300 de lei, pe o perioadă 6-12 luni, cu obligativitatea să mențină locurile de muncă în acest interval

- Toate programele merg foarte bine, dar aș scoate în evidență ajutorul de minimis care se dovedește un succes și pentru întreprinzătorii debutanți (SRL-D). De la începutul programului întreprinzători debutanți au fost create 13.000 de firme, care au în total 24.000 de angajați, iar rata de mortalitate este de sub 1%. Programul a beneficiat de 5 mil. euro anual. De aceea am inclus acest program în bugetul Programului Operațional Sectorial 2014-2020, pentru a beneficia de fonduri mult mai mari.

Radu Grațian Ghețea,  președintele CEC Bank

- Din „periplurile” mele în țară, am observat că în afara Bucureștiului oamenii indiferent de vârstă sunt mult mai încrezători în afacerile lor, sunt mult mai optimiști, se mulțumesc cu profituri mai mici, spre deosebire de București, unde înaintea boom-ului imobiliar erau obișnuiți să aibă marje de profit de 30% ușor.

- La nivelul Asociației Române a Băncilor și Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sunt discuții pentru a realiza o bază de date cu antreprenorii care au falimentat una sau mai multe firme, lucru care ar putea influența băncile în a le mai acorda credite acestora. Sunt multe cazuri în care unii antreprenori după ce au falimentat 2-3 firme, au început-o pe a patra. Noi considerăm că asemenea persoane ar trebui monitorizate, așa cum se întâmplă în alte țări. În unele țări dacă ai falimentat o firmă, nu mai ai voie să înființezi o a doua firmă, însă noi nu vrem să se treacă la asemenea măsuri.

- Eu cred că un boom va veni din agricultură pentru că potențialul României este extraordinar. Dacă agricultura de subzistență reprezintă 40% din agricultura noastră, oamenii încep să-și dea seama că nu mai merge așa.

Florin Scarlat, director general și unul dintre fondatorii grupului de firme Bit Solutions

- Cred că una dintre măsurile pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii ar fi îmbunătățirea comunicării dintre mediul de afaceri, antreprenori și minister. Mi se pare că între minister și antreprenori nu este o comunicare foarte bună. A doua măsură care ar trebui să fie luată pentru dezvoltarea IMM-urilor este organizarea unor întâlniri între consultanți specializați, acreditați de minister și antreprenori. Și asigurarea primei părți din finanțele începerii unui proiect.

- Pentru afacerea pe care o conduc oamenii sunt cei mai importanți. Eu am nevoie de bani pentru trainingul angajaților și nu cred că fără credite aș putea să mă dezvolt. Criza a adus și lucruri bune, noi ne-am optimizat portofoliul de produse.

- În partea a doua a acestui an văd o creștere economică la afacerea pe care o conduc, am lărgit portofoliul de produse. Am mai multă încredere, cred că lucrurile vor merge mai bine. Ca antreprenor, trebuie să fii optimist, astfel nu reușești. Mă aștept  la o creștere a cifrei de afaceri de 10-15% anul acesta.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete