Tarnița-Lăpuștești în miniatură: România are prima hidrocentrală care se poate transforma în consumator de energie, după 10 ani de lucrări și 400 de milioane de euro. Ce-i lipsește unității ca să fie rentabilă? Galerie FOTO

„Dați click aici. Și apoi apăsați pe yes.“ 30 de secunde, un calculator și câteva ecrane. Atât a fost necesar pentru a porni prima hidrocentrală din România care peste noapte se poate transforma din producător în consumator de curent. Sala calculatoarelor s-a umplut de zgomotul apei.

Hidroelectrica

, cel mai mare producător de energie din România, intrat pentru a doua oară în insolvență, a avut nevoie de zece ani și 400 de milioane de euro să finalizeze această investiție amplasată pe Olt, la o oră de mers de Slatina. Investitia este formata dintr-o salba de cinci hidrocentrale care dupa retehnologizare au impreuna 285 MW.

Timp de o lună, noua funcție a hidrocentralelor, cea de pompaj, va fi testată, rezultatele obținute urmând să fie punctul de plecare pentru decizia de a construi sau nu Tarnița-Lăpuștești, proiectul de peste un miliard de euro, devenit între timp unul dintre cele mai controversate subiecte energetice.

Lucrările la construcția hidrocentralelor Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rușenești și Izbiceni de pe Olt, sectorul Slatina-Dunăre, au început în 1982, cele cinci unități fiind puse în funcțiune în perioada 1986-2000.

WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica

În această perioadă, cele cinci unități, care la acel moment aveau o capacitate totală de 185 MW, func­ționau ca niște hidrocentrale normale.

În 2001 însă se ia decizia înlocuirii tuturor celor 20 de hidroagregate, împărțite în mod egal între cele cinci centrale, și se începe retehnologizarea, scopul fiind acela de a adăuga și funcția de pompaj.

Ce este pompajul?

În linii mari, această funcție permite unei hidro­centrale să folosească  surplusul de energie din sistem, care de obicei se formează în perioadele când consumul scade, cum este noaptea de exemplu, și s-o folosească pentru a pompa apa din aval în amonte, adică de la vale la deal, acționând astfel ca un consu­mator de energie.

Mai apoi, apa pompată poate fi din nou turbinată mai ales în perioadele de vârf, adică atunci când se consumă multă energie și când prețul este mare. Necesitatea unei astfel de hidrocentrale, care în funcție de nevoile sistemului poate să se transforme rapid dintr-un producător într-un consumator de energie, este determinată de mai mulți factori.

În România din 2010 și până acum s-au pus în funcțiune circa 2.900 MW numai în parcuri eoliene, potrivit celor mai recente date ale

Transelectrica

. Pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are 700 MW.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu