Un trader de energie cu afaceri de 200 mil. lei: Consumatorii vor cere prețuri tot mai mici, iar presiunea va fi toată pe producători

Concurența dintre furnizorii din piața de energie va permite consumatorilor să pretindă prețuri finale tot mai mici, însă presiunea va fi pe producătorii de energie să vândă tot mai ieftin, chiar sub costurile de producție, spune George Niță, directorul executiv al OET, un fur­nizor cu capital bulgar și afaceri de aproape 200 milioane de lei pe piața locală.

„Va exista o bătălie acerbă la nivel de con­su­mator pentru a reduce prețul final prin scă­derea prețului de bază a energiei și asta va pune pre­siune pe producători pentru a furniza electricitate la prețuri foarte mici. Cred că la nivelul Complexului Oltenia, prețul va ajunge sub costul de producție.“

Scăderea cererii de energie și intrarea pe fir a producătorilor de energie regenerabilă au dus la reducerea anul trecut cu peste 20% a prețului de bursă al energiei electrice. Presiunea a fost sim­țită cel mai acut de producătorii de energie pe cărbune sau gaz, unde combustibilul repre­zin­tă o parte mare din costurile de producție, spre deosebire de producătorii de energie hidro, fotovoltaică sau eoliană, care sunt și sub­ven­ționați, pe lângă faptul că au combustibil gratuit.

Evoluția de pe bursă nu a trecut neobser­vată de consumatori, care au reziliat con­tractele cu furnizorii curenți și au solicitat prețuri mai mici. Pentru a rămâne competitivi, furni­zorii au început să achiziționeze tot mai multă energie de pe piața spot, unde livrarea este imediată, iar energia este de multe ori mai ieftină decât în cazul contractelor pe termen lung. Pe de altă parte, un trader care mizează prea puternic pe piața spot riscă să fie „fript“ de fluctuațiile bursei, diferențele de preț ajungând la 50 sau chiar 100 de lei pe MWh de la o zi la alta.

Cu toate acestea, piața spot a ajuns spre sfâr­șitul anului trecut să acopere o cotă de 40% din totalul consumului, arată datele bursei OPCOM.

„Am pierdut ceva consumatori pentru că în a doua parte a anului 2013 a fost o competiție oarbă între traderi și s-au oferit prețuri de vân­zare fără nicio justificare comercială. Au venit în piață o mulțime de firme noi care și-au permis să ofere prețuri chiar sub estimările pie­ței și nu s-a mai ținut cont nici de dezechilibrele înregistrate de respectivii consumatori, totul a fost într-o singură idee: să se câștige cât mai mulți consumatori. A fost vorba și de firme cu susținere financiară din străinătate, dar și de firme autohtone nou-intrate pe piață, care și-au asumat niște riscuri“, spune George Niță.

Energie mai ieftină, taxe mai mari

Piața continuă în aceeași linie și în acest an. Prețul mediu de pe piața contractelor pe ter­men lung a scăzut cu 10-20% în primul tri­mestru comparativ cu perioada similară a lui 2013, iar piața spot a atins o cotă de 43% în luna martie, potrivit OPCOM. Între timp, concu­rența s-a întețit. Dacă la sfârșitul lui 2012 erau 35 de firme pe piața de retail al energiei, nu­mărul acestora crescuse la 48 în decembrie 2013, arată datele Autorității Naționale de Re­gle­mentare în domeniul Energiei (ANRE).

Directorul OET subliniază însă că ieftinirea elec­tricității pure va fi însoțită de o creștere a tari­felor reglementate de distribuție, astfel că prețul final plătit de consumatori are șansele să ră­mână același. Tarifele de rețea au crescut cu 15% din 2009 până în prezent, arată o analiză a ZF pe baza datelor ANRE, în timp ce prețul de pe bursă al energiei a atins un vârf în 2012 și apoi a început să scadă.

Frânarea tranzacțiilor

La fel ca alți furnizori și traderi de energie, OET a fost afectată de obligativitatea, intro­dusă în toamna lui 2012, de a tranzacționa ener­gie doar prin bursa OPCOM și nu prin ne­go­ciere directă. Măsura a fost justificată de auto­rități prin nevoia de a preveni abuzuri prin care producătorii de energie (mai exact, Hidro­elec­trica și termocentralele din Oltenia) sunt obli­gați de anumite interese politice să vândă către furnizori „cu relații“ la prețuri dezavan­ta­joa­se.

Efectul a fost însă reducerea drastică a lichidității pieței angro de energie. Dacă în 2011 în mod direct s-au tranzacționat 87 TWh (echivalent cu aproape de două ori consumul curent anual), volumul scăzuse la 37,6 TWh în 2013, arată ANRE. Scăderea nu a fost decât în mică măsură compensată de tranzacțiile mai mari de pe platformele centralizate ale bursei. Compania care administrează bursa este controlată de stat, fiind deținută de Transelectrica (TEL).

„N-am înțeles de ce suntem obligați să mergem pe o piață a statului. Cel puțin la tranzacțiile dintre privați cred că trebuia să fie lăsată libertate în negociere. Pot exista alte metode de a asigura transparența și o posibilitate de raportare a contractelor, pentru a nu se repeta situația cu băieții deștepți“, spune George Niță.

Intră pe noi piețe

OET face parte dintr-un grup cu capital bulgar care activează în statele din Balcani, Europa de Est și Europa Centrală, însă divizia din România este cea mai valoroasă. Anul acesta, strategia companiei este de a se extinde către piețele din vest, fiind deja implicată în tradingul de energie în Germania și Italia.

„Avem un interes deosebit în Serbia, unde are loc un proces de liberalizare foarte rapid, având în vedere interesul lor de a adera la UE. Nu dăm la o parte nici Moldova, în perspectiva interconectării cu România.“

De altfel, Transelectrica intenționează să extindă capacitatea de interconectare cu rețelele electrice ale Serbiei și Republicii Moldova, în ideea de a sprijini exportul de energie dinspre România.

Directorul OET este de părere însă că statul ar putea impulsiona comerțul transfrontalier cu energie eliminând atât obligația ca traderii să plătească taxa de cogenerare la export, cât și taxele de alocare de capacitate de interconectare, pentru a crea o adevărată piață unică europeană de energie.

„Momentan în Serbia facem doar trading, dar nu este exclus să furnizăm și către consumatorii finali. La ei este invers decât la noi. Au prețuri foarte mari la energia pură și prețuri foarte mici la consumatori final, fiindcă taxele sunt mai mici. Este o țară care oferă o perspectivă frumoasă.“

„A fost un an bun“

George Niță spune că 2013 a fost totuși un an bun, în care OET și-a păstrat marja de profit intactă, la 2,7%, și și-a mărit ușor cota din piața concurențială, de la 1,63%, la 1,84%. Prețurile mai mici și concurența mai dură au făcut ca rulajul OET să scadă cu 16% între 2012 și 2013, până la nivelul de 193 milioane de lei (43 mil. euro).

„Anul trecut am ajuns la o medie de vânzare de 50.000 MWh de energie pe lună, în 2012 eram undeva la 20.000 MWh“, spune directorul executiv al OET. Clienții companiei includ atât companii mari din sectorul naval, cât și firme mici și mijlocii. Consumatorii sunt alimentați dintr-un coș mixt, concentrat pe energia din sursele cele mai stabile din sistem, anume cărbune și nuclear. „Avem energie și din eolian și din fotovoltaic. Chiar avem niște parteneriate foarte bune cu producătorii, prin care luăm energia și luăm și certificatele verzi.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan