„Cine controlează Petrom, controlează economia, controlează și politica.“ Cuvintele îi aparțin fostului premier Adrian Năstase. Ele au fost rostite pe 23 iulie 2004, ziua în care la Palatul Victoria statul român și-a pus semnătura pe cel mai important contract de privatizare pe care avea să-l facă vreodată, încredințându-i „perla coroanei“ unui alt stat, Austria, reprezentat de grupul petrolier OMV.La zece ani după această privatizare, cuvintele lui Năstase nu și-au pierdut din esență, Petrom fiind compania care controlează producția de petrol a României, jumătate din producția de gaze, 8% din producția de energie și are șanse reale de a face o descoperire istorică de gaze naturale în adâncurile Mării Negre. Contractul a fost ulterior aprobat prin Legea 555 din decembrie 2004 și este public.
„Vă puteți imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajați să preia Petromul cu cei 60.000 de angajați? Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara Austriei“, spunea într-un interviu acordat FT Gerhard Roiss, CEO al OMV, care alături de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV la data privatizării Petrom, și-a pus semnătura pe contractul care avea să transforme radical grupul austriac.
Din această privatizare statul român a luat 669 de milioane de euro pentru 33% din acțiuni. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital până la 51%. Nu doar OMV s-a schimbat radical după ce a preluat singurul producător de petrol și gaze al României, ci și Petrom. „Era încă o cultură comunistă. Am redus numărul de angajați cu 20.000 de persoane fără a avea o oră de greve. În paralel am creat 40.000 de locuri de muncă (prin externalizarea personalului din benzinării)“, mai spunea Roiss în interviul acordat FT.
Transformarea Petrom a însemnat mult mai mult de atât. OMV a închis și a renunțat rând pe rând la toate activitățile din care nu scotea bani, printere cele mai importante numărându-se combinatul Doljchim și rafinăria Arpechim. Mai departe a decis să investească în sectoare-cheie, cum este producerea de energie electrică, acolo unde Petrom a construit, printr-o investiție de 530 de milioane de euro, unica termocentrală nouă din România anilor de după Revoluție.
După toate aceste măsuri, Petrom a ajuns anul trecut la un profit net de un miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar și pentru economia românească. Mai departe cel mai riscant pariu în care compania s-a implicat este cel cu adâncurile Mării Negre, acolo unde, alături de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istorică de gaze naturale. Aparent, partea cea mai interesantă a istoriei celei mai mari companii românești abia de acum se scrie. Din păcate, sau din fericire, autorul acestei istorii nu mai este statul român.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu