Universitățile așteaptă ca anul acesta cel puțin 62.400 de absolvenți de bacalaureat să se înscrie în anul I de facultate, acesta fiind numărul de locuri subvenționate de la bugetul de stat, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației. Oferta educațională include însă și alte câteva zeci de mii de locuri „la taxă“, care, în vremurile bune - când promovarea bacalaureatului nu era o problemă -, dublau sau chiar triplau numărul de locuri de la buget.În ultimii trei ani, aproape 300.000 de absolvenți de liceu nu au reușit să promoveze examenul de bacalaureat, aceștia reprezentând, în medie, circa jumătate dintre cei care au susținut acest examen. Costurile asociate „respinșilor“ la bacalaureat ajunge la circa un miliard de euro pe an, potrivit unor estimări ale ZF, care iau în calcul cheltuielile aferente salariilor profesorilor, materialelor didactice puse la dispoziție elevilor pe parcursul liceului, șomajul, dar și încasările „ratate“ la colectare din consumul generat de potențialii studenți sau din taxele percepute de universități, precum și din taxele aferente unor salarii mai mari ale licențiaților. Peste 62.000 de locuri disponibile la ciclul de licență, 35.600 de locuri la masterat și 3.000 la doctorat – acestea sunt cifrele de școlarizare pentru învățământul de „la buget“.
Cifrele de școlarizare stabilite de Ministerul Educației în urma centralizării cererilor venite de la universități sunt similare cu cele din anii anteriori, deși în ultimii ani unele instituții de învățământ nu au reușit să-și acopere nici măcar locurile „la buget“, adică cele pentru care studenții nu trebuie să scoată niciun ban din buzunar.
„Cred că și anul acesta vor exista unele specializări care vor rămâne cu un sfert sau chiar cu jumătate din locurile puse la dispoziție neocupate, în domenii neatractive sau care nu reușesc să atragă studenți din cauza poziționării geografice, este vorba de câteva mii de locuri neocupate. În anul școlar 2013/2014 au fost înscriși în primul an la ciclul de licență un număr de 52.033 de studenți, pentru locurile la buget, deci cifra de școlarizare nu a fost acoperită“, a explicat Daniel Tomoni, șef birou presă în cadrul Ministerului Educației.
Cu o astfel de situație s-a confruntat anul trecut Academia de Studii Economice, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior, care școlarizează peste 22.000 de studenți și care s-a văzut nevoită să elimine exame-nul de „triere“ a tinerilor. În vara anului trecut, ASE avea doar 3.300 de tineri înscriși în cursa pentru cele 5.200 de locuri la buget și la taxă. „Într-adevăr, anul trecut nu am reușit să acoperim toate locurile, așa că după prima etapă care s-a făcut pe baza unui examen de admitere organizat de noi, s-a decis ca în etapele a doua și a treia să se facă admiterea pe bază de dosar, în funcție de media de la bacalaureat. Însă am păstrat acea regulă ca după primul an de studiu să se facă, în funcție de notele obținute, repartizarea buget-taxă“, a explicat Florina Mohanu, conferențiar universitar doctor și director de marketing și comunicare al ASE. Anul acesta, ASE are la dispoziție 6.580 de locuri pentru studenții care vor să se înscrie la ciclul de licență, fie pe locurile subvenționate de la buget, fie pentru cele cu taxă.
„La învățământul cu taxă, anul trecut au fost înscriși 26.800 de absolvenți de bacalaureat înscriși în anul I de facultate, în vremurile de glorie însă locurile de la taxă dublau locurile finanțate de la buget pentru unele universități“, a mai spus Daniel Tomoni.
Ministerul Educației finanțează anual universitățile de stat cu circa 400 de milioane de euro, pentru ca tinerii să aibă acces în continuare la învățământul gratuit, însă rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat, dar și scăderea populației școlare au făcut ca în ultimii ani tot mai puțini tineri să se înscrie la o facultate.
Anii de „glorie“ ai sistemului de învățământ superior au fost în perioada în care a explodat și învățământul privat, ca urmare a numărului mare de absolvenți de bacalaureat care promovau bacalaureatul și care se înscriau la facultate. În 2009, în plin scandal privind acreditările, universitatea privată „Spiru Haret“, de exemplu, școlariza circa 300.000 de studenți și era unul dintre cele mai profitabile businessuri (profit de circa 50 de milioane de euro la încasări de 100 de milioane de euro pe an).
Totuși, universitățile au început să își popularizeze ofertele de admitere pentru absolvenții de bacalaureat din acest an, în speranța că rata de promovabilitate a acestui examen se va mai îmbunătăți, iar facultățile își vor putea acoperi cifrele de școlarizare bugetate.
„Avem tot atâtea locuri scoase la concurs ca anul trecut, am publicat informațiile despre admitere încă din luna decembrie. În noiembrie anul trecut, senatul universității a decis ca în 2014 admiterea să se facă pe baza mediei de la bacalaureat, care este un examen destul de riguros, plus un eseu motivațional și, dacă se studiază într-o limbă străină, se va da un test de atestare a competențelor de limbă străină“, a mai spus Florina Mohanu de la ASE.
Și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a anunțat ieri că scoate la concurs 800 de locuri la buget și 280 de locuri la taxă pentru ciclul de licență, aceasta fiind una dintre puținele universități care mai selectează candidații prin examene de admitere.
Anul acesta, la examenul de bacalaureat s-au înscris circa 161.000 de absolvenți de liceu, însă este puțin probabil ca rata de promovabilitate să fie atât de mare încât să acopere toate locurile scoase la concurs de universități, mai ales că nu toți cei care iau bacalaureatul vor să facă și o facultate, spun specialiștii consultați de ZF.
0 comments :
Trimiteți un comentariu