Franța ignoră speranțele Europei de a primi gaze americane prin acordul de comerț liber cu SUA, iar Bulgaria sfidează ordinele Bruxellesului

Știrea a fost publicată joi, 5 iunie 2014, 03:50 în categoria

Franţa ignoră speranţele Europei de a primi gaze americane prin acordul de comerţ liber cu SUA, iar Bulgaria sfidează ordinele Bruxellesului Speranțele Uniunii Europene de a obține livrări sigure de gaze naturale din SUA prin acordul de comerț liber transatlantic pentru reducerea dependenței energetice de Rusia sunt ignorate de Franța, unul dintre cele mai bogate state europene, care a sugerat că pactul va fi în pericol dacă Washingtonul își va pune în aplicare decizia de a amenda cu 10 miliarde de dolari BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză.

Impasul subliniază fragilitatea strategiei energetice europene în fața intereselor naționale, idee întărită de un conflict între Bruxelles și Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, și de Agenția Internațională a Energiei, care avertizează că în zece ani Europa riscă să se confrunte cu pene severe de curent și ar putea pierde controlul securității energetice din cauza politicilor haotice.

„Amenda reprezintă o problemă foarte, foarte gravă. Discutăm cu SUA un parteneriat transatlantic. Acest parteneriat comercial poate fi construit doar pe baza reciprocității. Nimeni nu-și poate imagina că reciprocitatea este principiul dacă există o sancțiune de genul acesta. O astfel de pedeapsă unilaterală este complet irațională“, a declarat ministrul framcez de externe Laurent Fabius, citat de Financial Times. BNP a fost amendată de SUA pentru că nu a respectat ani de zile sancțiunile impuse de Washington Iranului, Sudanului și Cubei.

UE încearcă să convingă Washingtonul să se angajeze prin acordul comercial transatlantic aflat în negociere să-i vândă gaze naturale americane, care ar reprezenta o alternativă la combustibilul rusesc, pe care Moscova îl folosește ca instrument pentru creșterea influenței geopolitice.

În prezent, exportatorii de gaze naturale din SUA au nevoie de permisiunea Departamentului de Energie pentru a livra combustibilul în țările cu care SUA nu are acord de comerț liber, cum este cazul celor din UE. Procedurile de acceptare ale autori­tă­ților americane, care vor să protejeze piața internă și in­dependența energetică a țării, pot dura până la doi ani. Acordul transatlantic ar permite exporturilor să treacă de această etapă.

Oficialii francezi se tem că amenda masivă și eventuala suspendare temporară a tranzacțiilor în dolari, care ar veni la pachet cu amenda, vor avaria baza de capital a BNP, vor limita capacitatea băncii de a finanța economia franceză încă în convalescență și va speria clienții internaționali. Banca se teme că întreruperea temporară ar putea deveni permanentă, potrivit unor surse apropiate situației citate de FT.

Sofia contra Bruxellesului

Vulnerabilitatea politicii energetice europene la interesele naționale este subliniată și de conflictul dintre Comisia Europeană și Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE și puternic dependent de energia Rusiei, țară de care este legat nu doar economic.

CE a cerut marți guvernului bulgar să suspende lucrările pentru construirea gazoductului rusesc South Stream până când va judeca dacă proiectul respectă sau nu legislația europeană. Dar Partidul Socialist Bulgar, partenerul senior din guvern, a răspuns rapid executivului european că lucrările vor continua conform planului, scrie EurActiv.  Comisia a inițiat o procedură de infringement contra Bulgariei.

„Nu blocăm South Stream, dar vrem ca proiectul să fie în linie cu legislația UE“, a afirmat Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru energie Günther Oettinger.

South Stream a fost văzut în UE până la izbucnirea crizei ucrainene ca o opțiune care întărește securitatea energetică a Europei deoarece reprezintă o rută care ocolește Ucraina, țară ale cărei conflicte cu Rusia au dus de mai multe ori la întreruperea livrărilor de gaze rusești către UE. Ucraina este un nod important în rețeaua de gazoducte prin care curg gazele rusești.

După izbucnirea crizei ucrainene, proiectul South Stream a fost practic înghețat la nivel politic la Bruxelles. Poziția Bulgariei în acest conflict a devenit evidentă pe 27 mai, când autoritățile de la Sofia au acordat contractul pentru construcția sectorului bulgă­resc al South Stream consorțiului rusesc Stroitransgaz. Acționarul majoritar al companiei este Volga Group, deținut de Ghenadi Timcenko, personaj cu legături apropiate de președintele rus Vladimir Putin și aflat pe lista rușilor sancționați de Washington ca răspuns la intervențiile rusești în Ucraina. CE consideră că Bulgaria nu a respectat și nu va respecta regulile UE privind acordarea contractelor publice, favorizând companiile bulgărești și rusești pentru lu­cră­rile la South Stream. „Poziția Partidului Socialist Bulgar este că trebuie să dăm dovadă de caracter și să finalizăm construirea South Stream“, a declarat Dimitar Dabov, un reprezentant de rang înalt al partidului.

Europa riscă să se confrunte în zece ani cu pene grave de curent din cauza politicii haotice

Producția de energie electrică din Uniunea Europeană se va reduce cu un sfert în următorii zece ani din cauza închiderii centralelor vechi, iar prețul energiei este prea scăzut în raport cu costurile de producție pentru a face rentabile investiții noi, ceea ce creează riscuri majore de pene de curent și pericolul pierderii controlului siguranței energetice, a avertizat Agenția Internațională a Energiei (AIE).

„În Europa avem în față riscul ca luminile să se stingă. Nu este o glumă“, a afirmat Fatih Birol, economistul-șef al AIE, citat de The Telegraph. Structura diformă a mecanismelor de stabilire a prețurilor energiei din UE a lăsat companiile de utilități într-o criză atât de adâncă, încât acestea nu pot finanța proiecte noi. „Prețurile energiei sunt cu 20% sub costurile de revenire, astfel că nu există apetit pentru investiții. Europa trebuie să verifice foarte atent arhitectura pieței energiei“, a spus Birol. AIE a calculat că la nivel mondial trebuie investite 48.000 de miliarde de dolari până în 2035 pentru a evita o criză a energiei în condițiile în care lumea nu va mai avea la dispoziție energie ieftină deoarece resursele recuperabile ușor sunt pe cale de a fi epuizate. Peste 80% din investițiile companiilor petroliere se duc pe înlocuirea câmpurilor secate, iar costurile cu capitalul s-au dublat în ultimii zece ani. Țările care pot aduce un aport suplimentar de energie, statele din Orientul Mijlociu, își folosesc veniturile din petrol pentru acoperirea cheltuielilor militare și ca subvenții, astfel că nu este clar dacă acestea au suficient capital pentru a investi în capacitate suplimentară de producție. Specialiștii AIE apreciază că soluția sunt cheltuieli urgente pentru dezvoltarea energiei solare, hidro și din alte surse regenerabile, care ar trebui să reprezinte 60% din investițiile noi, și eficientizarea consumului de energie.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu