În timp ce alte țări membre ale fostului Pact de la Varșovia precum Polonia și România au condamnat anexarea Crimeei de către Rusia, șeful socialist al comisiei parlamentare pentru relațiile cu Rusia, Mihail Mirov, a trimis o scrisoare de felicitare parlamentului rus.Deși Bulgaria a susținut prima rundă de sancțiuni occidentale împotriva Rusiei, parlamentarii socialiști din comisia de afaceri externe au depus o moțiune în luna mai prin care se opuneau aplicării de noi sancțiuni.
Câteva cancelarii occidentale sunt din ce în ce mai îngrijorate că Bulgaria, care a fost unul din cei mai loiali membrii ai fostului bloc sovietic și acum cel mai sărac stat din UE, ar putea să cadă din nou sub vraja Moscovei, deși a fost acceptată în alianțele occidentale de mai mulți ani, scrie The Wall Street Journal.
Orice tendință a Sofiei de a înclina balanța înspre Est ar putea să submineze eforturile Uniunii Europene și ale Statelor Unite de a face front comun în fața președintelui rus Vladimir Putin, care încearcă să își reafirme influența în Ucraina și în alte state foste sovietice.
Bulgaria este membră a NATO de zece ani și a UE din 2007. Și totuși statul balcanic, cu biserici ortodoxe cu domuri aurite și cu arhitectura dominată de construcții comuniste, pare să aibă încă legături culturale și politice cu Rusia.
„Rusia a fost mereu aproape de inimile bulgarilor“, spune Iavor Simeonov, șeful aripii tinere a partidului socialist BSP aflat la guvernare. „Bulgaria s-a aflat mereu între Rusia și Europa și nu ar trebui să fie obligată să facă o alegere. Poate alege calea de mijloc.“
În ultimele trei luni, măsurile luate de guvernul de coaliție bulgar au sporit îngrijorările diplomaților europeni și ale oficialilor de la Bruxelles.
Comisia Europeană a avertizat Bulgaria că ar putea fi supusă unor sancțiuni în urma tentativelor guvernului bulgar de a introduce măsuri legislative care ar permite Gazprom să se sustragă reglementărilor UE din domeniul concurenței în ceea ce privește construirea secțiunii bulgare a gazoductului South Stream. Comisia susține că noua legislație conține exprimări identice cu cele din propunerea inițială a Gazprom.
Premierul bulgar Plamen Oresharski și-a exprimat în repetate rânduri opoziția față de intensificarea războiului sancțiunilor împotriva Rusiei și a făcut apel la o „poziție echilibrată“ în privința crizei, potrivit agenției oficiale de știri a Bulgariei.
„Suntem îngrijorați deoarece vedem o influență crescândă a Rusiei în mai multe sectoare de aici“, a declarat un diplomat european de rang înalt. „La nivelul sancțiunilor, Bulgaria poate fi un punct slab în Europa, ceea ce ar putea fi o problemă“.
Bulgaria, cel mai sărac stat membru UE, ar putea fi mai vulnerabil decât alte ste din fostul bloc sovietic, fiind dependent de gazele rusești în proporție de peste 85%, potrivit Thomson Reuters.
Polonia, care merge cu hotărâre pe drumul pro-occidental, este mai puțin dependentă de energia din Rusia. La fel este și România, cu doar un sfert din gaze importate din Rusia.
Țările baltice tind să vadă Moscova ca o fostă forță de ocupație, în timp ce Sofia o vede ca pe un prieten. Singura rafinărie de petrol a Bulgariei este controlată de compania rusească Lukoil, iar singura centrală nucleară a țării folosește combustibil și tehnologie rusească.
„Toată lumea se concentrează pe Ucraina, dar criza ar putea duce și la dezintegrarea Europei“, spune Ivan Krastev, președinte al Centrului pentru Strategii Liberale, un grup de lucru cu sediul la Sofia.
„Există interese profund divergente între polonezi și statele baltice, care se simt foarte expuse, pe de o parte și pe de altă parte Bulgaria, care nu vrea nicio schimbare și consideră poziția europeană față de Rusia ca fiind ostilă“, a mai spus el.
Partidul socialist aflat la putere în Bulgaria, care își are rădăcinile în partidul comunist care a condus țara până în 1989, a arătat în repetate rânduri că susține apropierea de Europa, subliniind că șeful partidului Sergei Stanischev este și președintele Partidului Socialiștilor Europeni.
Guvernul bulgar a trimis la rândul său semnale pro-occidentale, sprijinind primele sancțiuni adoptate de Vest împotriva Rusiei și luând parte de la izbucnirea crizei din Ucraina la două exerciții navale desfășurate în Marea Neagră sub conducere americană.
Bulgaria a avut de suferit din cauza politicilor rusești. În ianuarie 2009 bulgarii au înghețat timp de mai multe zile, cot la cot cu ucrainenii, atunci când Rusia a tăiat livrările de gaze naturale în urma unei dispute dintre Rusia și Ucraina privind prețul gazelor. Și România a fost afectată de suspendarea livrării gazelor rusești la acel moment.
Unii oficiali occidentali au sugerat că retorica pro-rusă mai ponunțată a guvernului bulgar a avut legătură cu alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai, pe care partidul aflat la guvernare le-a văzut ca un verdict privind performanța guvernării. Dar nu este clar ce impact a avut discursul asupra rezultatelor alegerilor: partidul de opoziție de centru-dreapta a câștigat alegerile cu aproximativ 30% din voturi, cu mult în fața socialiștilor, cu 19%.
Totuși, sondajele de opinie arată că propaganda rusească, răspândită prin televiziuni rusești și prin ziare pro-rusești – rezonează din ce în ce mai mult cu bulgarii.
Potrivit unui sondaj al firmei americane Gallup, numărul de respondenți care susțin prezența forțelor pro-ruse în Ucraina este aproape același cu numărul susținătorilor guvernului de la Kiev.
Un alt sondaj de opinie al firmei bulgare Alfa Research publicat la sfârșitul lunii aprilie arată că 40% din respondenți susțin apartenența Bulgariei la UE, în timp ce 22% sunt în favoarea aderării la Uniunea Economică Eurasiatică creată săptămâna trecută de Rusia, Belarus și Kazahstan.
„În Bulgaria se confruntă două realități. UE nu a adus bunăstarea la care sperau mulți și mulți sunt nostalgici după trecutul sovietic“, spune Boryana Dimitrova, directorul Alpha Research. „Am fost numiți calul troian al Rusiei în UE și acest lucru ar putea fi valabil acum“.
Analiștii politici spun că influența economică a Rusiei asupra Bulgariei a crescut în ultimii ani, mai ales în sectorul energetic și în media, când UE se concentra exclusiv pe rezolvarea crizei datoriilor suverane.
Rusia este al doilea mare partener comercial al Bulgariei, după Germania. Ministerul bulgar de externe a anunțat că dacă Moscova ar fi lovită cu sancțiuni economice dure, acestea ar afecta aproximativ 2.000 de companii bulgărești, care au în jur de 80.000 de angajați.
Mulți bulgari consideră că ar fi o prostie ca statul să provoace o atitudine ostilă din partea Moscovei, având în vedere relațiile comerciale dintre cele două țări, și că Bulgaria ar trebui să încerce să întărească relațiile bilaterale.
„Nu ar trebui să uităm tot ce datorăm Rusiei. Aveam treizeci și ceva de ani când s-a schimbat regimul și de atunci nu am văzut niciun progres“, spune Galya Ilieva, de formație inginer, care acum îngrijește persoane în vârstă. „Am suferit o pierdere importantă când am pierdut accesul la piața rusească. Dacă nu vom începe să reconstruim aceste legături, nu vom ajunge nicăieri“.
Dar alții spun că guvernul ar trebui să își asume mai ferm angajamentul față de Europa, altfel Rusia va strânge Bulgaria într-o îmbrățișare din care nu se va mai putea desprinde.
„Mulți dintre noi bulgarii vrem să fim europeni, dar totul merge în direcția greșită“, spune Magdalena Guenova, 38 de ani, manager din IT. „Cred că influența rusească a fost mereu foarte mare, dar înainte nu era foarte evidentă. Acum a ieșit la lumină“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu