Ce ar avea de pierdut sau de câștigat România dacă Moscova întrerupe relațiile cu statele Uniunii Europene și Moldova

Știrea a fost publicată joi, 24 iulie 2014, 03:54 în categoria

Ce ar avea de pierdut sau de câştigat România dacă Moscova întrerupe relaţiile cu statele Uniunii Europene şi Moldova Criza ucraineană se agravează, dezbină Europa, determină SUA să forțeze mâna aliaților europeni, pe cerul Ucrainei se duce un război în care cad avioane, iar Rusia a demonstrat că poate răspunde presiunilor occidentale inclusiv prin blocarea importurilor din țările europene și a livrărilor de gaze naturale în perioadele în care este cea mai mare nevoie de ele.

Dacă între Vest și Rusia cade o nouă „Cortină de fier“, dacă sunt retezate legăturile dintre Moscova și Occident, ce ar avea de pierdut sau poate de câștigat România?

Cât de importantă este Rusia ca piață de export, se poate lipsi România de capitalul și gazele rusești? Poate România înlocui ce importă de acolo? Va muta Renault producția de la Avtovaz în România, la Dacia, sau o va duce în Maroc, unde forța de lucru este de două ori mai ieftină? Ar putea lua România sau UE locul Rusiei în relațiile cu Republica Moldova? La aceste întrebări încearcă să găsească răspuns analiza ZF.

Rusia este un partener comercial modest pentru România, dar nu unul de neglijat

Federația Rusă este un partener comercial modest pentru România, dar nu unul de neglijat.

Rusia ocupă locul 9 în topul partenerilor la export, cu o pondere de 2,8% în total exporturilor, și locul șase la importuri, cu o pondere de 4,1%. Rusia aduce României al șaptelea deficit comercial ca mărime, de 1,3 mld. dolari, potrivit datelor ministerului de Externe.

România exportă în Rusia mai ales vehicule (33,7% din total), mașini, aparate și echipamente electrice (25,7%) produse ale industrie chimice (12,4%), mobilă (5,08%) și metale comune (4,85%). În schimb, România importă în principal petrol și produse petroliere (64%), gaze naturale (17,2%) și materiale plastice (3,2%).

Între companiile românești aflate în topul exportatorilor din România în Rusia de anul trecut ministerul de Externe enumeră Renault Industrie Roumanie, Michelin România, care produce anvelope, Kronospan România, un  producător major de plăci pe bază de lemn, Egger România, care livrează produse pentru amenajări interioare, pentru construcții și parchet laminat, Automobile Dacia, ArcelorMittal Galați, Pirelli Tyres România, Terapia SA Cluj, Lafarge Ciment România și Danfoss, furnizor de soluții pentru industrie pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Cerasus Grup, o organizație din Iași formată din peste 40 de antreprenori și fermieri ieșeni care se ocupă cu producția de fructe, în special cireșe, este o altă prezență românească pe piața rusească. Asociația exportă fructe de peste 360.000 de euro sub brandul Panere în Moscova și în Sankt Petersburg, și printr-un lanț de supermarketuri cu prezență națională în Rusia.

Investiții reciproce microscopice

La sfârșitul anului 2012 stocul investițiilor directe românești în Rusia se cifra la 11 mil. dolari, conform statisticii băncii centrale rusești. În schimb, Rusia este prezentă în România cu aproape 50 de firme cu capital rusesc, dar acestea au o amprentă ștearsă – ocupă locul 60 în topul investitorilor străini în România cu un capital social subscris de 8,5 mil. dolari la sfârșitul anului trecut.

Soldul investițiilor directe ale Rusiei în România la 31 decembrie 2012 era de 138 milioane de dolari.

Pe piața românească rușii insistă însă pe partea carburanților. Lukoil, al doilea mare producător de petrol al Rusiei, este prezent cu o rafinărie, Petrotel, în Ploiești și o rețea de peste 300 de benzinării. Petrotel avea anul trecut aproape 470 de angajați, față de 1.030 în 2008, și pierderi de un miliard de lei.

Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia și din întreaga lume, are, prin grupul sârbesc NIS, 15 benzinării în România.

Închiderea piețelor rusești pentru Moldova a început deja

Economia Moldovei are legături economice mult mai strânse cu Rusia decât România, în special pe culoarele capitalului și energiei. În stocul de investiții directe străine calculat pentru sfârșitul anului trecut, investitorilor din UE le revine o pondere de 52%, pe când celor din Comunitatea Statelor Independente una de doar 11,6%. Soldul investițiilor directe ale Rusiei în Moldova se cifra la 570 milioane de dolari. Însă câteva sute de mii de cetățeni moldoveni lucrează în Rusia. Autoritățile de la Chișinău estimează numărul acestora la cel mult 300 de mii de moldoveni, cam cât ar munci în țările Uniunii Europene. Alte estimări ridică numărul la 500.000 – 700.000, la o populație de 3,5 milioane. Multe dintre satele sau orașele mai sărace din Moldova au doar două legături rutiere directe: cu Chișinău și cu Moscova.

Federația Rusă este cel mai mare partener comercial al Moldovei, cu o pondere de 20% în exporturi și una de 15% în importuri în primele cinci luni ale acestui an. Însă rolul Rusiei se diminuează treptat, având în vedere că participația Rusiei la exporturile și importurile Moldovei era de 28% respectiv 16% în perioada similară a anului trecut, conform statisticilor oficiale moldovenești.

Reducerea drastică a exporturilor reflectă în parte interdicțiile impuse de Moscova. Rușii și-au închis piața pentru fructele, vinurile și conservele de legume produse în Moldova, în condițiile în care Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE. Problema este gravă deoarece cea mai mare parte a exporturilor moldovenești către Rusia este reprezentată de produse vegetale și alimentare (32%, în 2012).

UE a răspuns interdicțiilor rusești prin majorarea cotelor de import de vinuri și produse vegetale și alimentare moldovenești, dublându-le pe cele pentru legume și fructe. Însă, spune Alexander Slusar, președintele uniunii agricultorilor Uniagroprotekt, „doar 10-20% din producătorii moldoveni se pot reorienta pentru a exporta în alte state“.

Mai grav este că 70%  - 566 milioane de dolari, în 2012 - din importurile Moldovei din Rusia sunt petrol și gaze naturale. Consumul de gaze al Moldovei este acoperit deocamdată în totalitate de importurile din Rusia. Spre comparație, România a cheltuit anul trecut 497 milioane de dolari pe importurile de gaze rusești. Aceste importuri au acoperit 15% din consum.

Renault, încotro?

Pentru constructorul auto francez Renault, proprietarul Dacia, Federația Rusă reprezintă a treia piață ca mărime. Grupul produce în Rusia, sub marca Renault, modelele Duster, Logan și Sandero. În primele cinci luni ale anului înmatriculările noi ale Renault în Rusia s-au cifrat la 80.000 de unități. Dacă Rusia scoate grupul de pe piață, problema se pune unde se va muta producția, în România sau în Maroc, unde forța de muncă este de două ori mai ieftină, și cui va vinde. Producția Renault din Rusia este orientată către piața locală.

Legăturile României și Moldovei cu Rusia pe scurt

* Rusia aduce României al șaptelea deficit comercial ca mărime, de 1,3 miliarde de dolari;

* România exportă în Rusia mai ales produse finite și importă materii prime;

* Soldul investițiilor directe ale Rusiei în România la 31 decembrie 2012 era de 138 milioane de dolari, prea mic pentru a fi luat în calcul de statisticile BNR;

* Între 300.000 și 700.000 de cetățeni moldoveni lucrează în Rusia, la o populație de 3,5 milioane de locuitori;

* Cele mai multe exporturi moldovenești se duc în Rusia, dar acestea se reduc drastic;

* Circa 70%  - 566 milioane de dolari, în 2012 - din importurile Moldovei din Rusia sunt petrol și gaze naturale. 497 milioane de dolari a plătit anul trecut România pentru gazele rusești.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu