SUA, prin controlul hegemonic asupra sistemului financiar mondial, inclusiv asupra băncilor europene cu un cazier plin de diferite păcate în registrele Washingtonului, au puterea de a sugruma singure economia rusească și sunt protejate de eventuale contraatacuri, însă dacă Rusia reacționează, poate lovi dur țările din Uniunea Europeană (UE), în special pe cele mai sărace.Rusia este al treilea partener comercial ca mărime al UE, potrivit datelor Eurostat. Pentru Rusia, UE este cel mai important partener de comerț. Cea mai mare parte (79%) din importurile europene din Rusia reprezintă materii prime, în special energie sub forma petrolului și gazelor naturale. Rusia importă în schimb mai ales utilaje și echipamente de transport (47% din total), adică produse cu valoare adăugată și tehnologie.
În relațiile comerciale bilaterale ruso-europene, Rusia este partea dominantă, cu exporturi de aproape două ori mai mari decât importurile.
„Americanii au puterea de a înăbuși unilateral Rusia deoarece niciun european și nicio bancă occidentală, indiferent de importanță, nu vor sfida Washingtonul după amenzile record cu care a fost pedepsită BNP Paribas“, apreciază Richard Christopher Granville, analist la Trusted Sources, citat de The Telegraph.
El consideră că ceea ce i-a împiedicat până acum pe americani să fie mai duri este teama că astfel ar putea produce o spărtură vătămătoare între SUA și Europa.
„Europa este cea care va resimți din plin reculul sancțiunilor. Acest element a fost eliminat complet din peisaj de prăbușire (a aeronavei malaieziene în Ucraina – n.r.). Liderii europeni au acum o obligație față de proprii cetățeni să fie duri“, spune Granville.
Dacă s-ar uni, cele mai mari puteri aliate ar avea în teorie o forță care o va eclipsa pe cea a Rusiei. SUA, Japonia, Germania, Franța și Marea Britanie au rezerve valutare de patru ori mai mari decât cele ale Rusiei, economii de 14 ori mai mari și cheltuieli cu armata de 10 ori peste cele ale Rusiei.
SUA au trecut deja „Rubiconul“ săptămâna trecută impunând sancțiuni prin care închid practic accesul trioului energetic Rosneft, Novatek și Gazprombank la finanțare pe termen lung.
Un astfel de blocaj ar însemna o sufocare lentă. Agenția Internațională pentru Energie estimează că Rusia are nevoie de investiții noi de 750 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani și de tehnologie occidentală doar pentru a stopa declinul producției de petrol și de gaze naturale.
O armă nucleară
Dacă va cataloga doborârea avionului malaiezian drept act terorist, Washingtonul ar putea folosi „arma nucleară“ a legislației antiteroriste pentru a tăia complet canalele de finanțare ale anumitor companii rusești.
Noile sancțiuni au venit chiar înainte de prăbușirea avionului malaiezian, tragedie care a făcut aproape 300 de victime de diferite naționalități, printre care olandeză, malaieziană, britanică, germană și americană. Printre morți se numără și două persoane care studiau în România.
Fostul premier rus Mikhail Kasyanov a afirmat pentru Bloomberg că orice înăsprire a sancțiunilor contra sectorului financiar rusesc ar cauza „prăbușirea economiei în șase luni“.
În teorie, Kremlinul poate folosi gazele naturale vândute Europei ca armă geopolitică, dar reversul medaliei este că sisterea vânzărilor va devasta economia Rusiei. Dintre statele Uniunii Europene, cele din Est, cele mai sărace, sunt cele mai dependente de gazele rusești. Pe termen scurt, un astfel de contraatac ar fi fără efecte puternice, deoarece țările europene și-au constituit rezerve substanțiale de combustibil. Vestul are surse alternative de gaze, cum ar fi Norvegia și țările nord-africane, dar pentru Est Rusia rămâne cea mai accesibilă sursă.
Dacă moare capra mea, să moară și capra vecinului
Atitudinea marilor puteri europene față de Rusia după prăbușire diferă, pe de o parte cu premierul britanic David Cameron cerându-i telefonic socoteală președintelui rus Putin și făcând apel la lansarea „unui set de sancțiuni economice cu impact dur“ asupra Rusiei, iar pe de alta cu ministrul spaniol de externe José Manuel García-Margallo refuzând luni să-l critice pe Putin.
Cameron vrea ca noile sancțiuni să lovească sectorul financiar, al energiei și al apărării din Rusia, astfel încât durerea să fie distribuită echitabil în UE. Dacă presiunile aliaților s-ar îndrepta doar contra finanțelor, centrul financiar londonez ar suferi disproporționat în condițiile în care servește drept centru offshore prin care rușii se împrumută și emit acțiuni.
De asemenea, Franța dă din colț în colț cu propunerea cancelarului german Angela Merkel de a suspenda contractul prin care s-a angajat că livreze Rusiei două nave ultramoderne de desant maritim de tip Mistral. Președintele francez Francois Hollande a declarat că este pregătit să anuleze vânzarea celei de-a doua nave dacă UE decide să extindă sancțiunile. Pentru acest al doilea transportor rușii nu au plătit încă, a spus Hollande, care a explicat că sancțiunile nu pot fi retroactive și nu vor acoperi livrarea Vladivostok, prima navă de război Mistral contractată, pentru care Franța și-a primit deja banii și pe care o va livra în octombrie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu