Serviciile financiare sunt următoarea țintă a Consiliului Concurenței, în condițiile în care „dobânzile sunt relativ mari față de alte state din Uniunea Europeană“, susține Bogdan Chirițoiu, președintele instituției.„Avem o barieră de expertiză pe zona de servicii financiare. Serviciile financiare mi se par o zonă în care nu am reușit să fim suficient de implicați și, personal, nu am o explicație pentru faptul că nivelul dobânzilor (la credite - n.red.) la noi e relativ mare față de alte state din Uniunea Europeană“, afirmă Chirițoiu, 44 de ani, care a condus autoritatea concurențială în ultimii cinci ani și este deja nominalizat pentru un nou mandat de Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței (instituție care propune guvernului conducerea Consliului Concurenței).
Datele BNR arată că la finalul anului trecut dobânda medie la depozitele în lei era de 2,9%, în timp ce creditele în lei erau acordate cu o dobândă percepută de 7,55%, ceea ce înseamnă o marjă de câștig de 4,65%. La finalul lunii mai anul acesta crescuse la 5,42%.
În același timp, un studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) arată că marja de câștig în cele mai mari economii ale zonei euro se situează în jurul valorilor de 2%-3%.
„BNR ne atrage de ani de zile atenția că diferența dintre dobânda activă și cea pasivă e printre cele mai mari din uniune, or, eu, unul, nu am o explicație pentru asta (explicația generală a fost în trecut aceea că inflația este mare – n. red.), ceea ce mă deranjează“, a mai spus Chirițoiu.
Consiliul Concurenței și-a căpătat în ultimii ani o notorietrate cum rar au instituțiile de „cenzură“ din România. Situație explicabilă prin faptul că Consiliul Concurenței, care vegehază asupra competiției pe piața liberă are o putere de constrângere efectivă mult mai mare, de pildă, decât cea a Curții de Conturi, care teoretic, ar trebui să fie cea mai temută instituție din România.
Consiliul Concurenței a șocat piața în 2011 când a dat cea mai mare amendă din istorie, o sancțiune cumulată de 892 mil. lei (210 mil. euro), care a vizat cele mai mari companii petroliere din România, între care Petrom, Lukoil și Rompetrol. Atunci a surprins îndrăzneala celor șapte membri ai Consiliului, cât și dimensiunea „țintelor“ alese în investigații. Amenzile, contestate în instanță în prezent, au fost emise după ce companiile în cauză au scos simultan de pe piață un sortiment de combustibil.
Tot în 2011 au fost aplicate două amenzi, pentru abuz de poziție dominantă contra celor mai mari doi jucători din piața locală de telecomunicații. Orange, locul unu în piață, a fost amendată cu 148 mil. lei (35 mil. euro), în timp ce Vodafone, al doilea jucător, a primit o amendă de 120 mil. lei (28 mil. euro).
Grație exemplelor de mai sus orice anunț făcut de conducerea instituției este urmărit extrem de atent în piață.
Alte segmente spre care își îndreaptă Consiliul Concurenței atenția în prezent sunt sectorul energetic, care trece printr-un proces de liberalizare a piețelor, piața furnizorilor de televiziune prin cablu, dar și concurența între privat și stat în zona serviciilor medicale.
„Am lucrat foarte mult pe farma. Aș vrea să extindem, să ne uităm și la servicii medicale și să asigurăm cât se poate condiții echitabile pentru furnizorii privați de servicii medicale față de cei de stat“, a spus Chirițoiu.
Investigații pe segmentul laptelui în Giurgiu și Harghita
Un studiu din 2010 al Consiliului Concurenței arăta că pe segmentul producției și comercializării de lapte piața este fragmentată, în contextul în care, la momentul respectiv, numărul mediu era de două vaci per fermă în România.
„Problema pare să fie o fragmentare foarte mare a pieței, ceea ce reduce puterea de negociere a fermierilor, și faptul că ei sunt dependenți de laboratoarele procesatorilor. Dacă procesatorul spune că laptele e de proastă calitate și dă puțini bani pe el, producătorul nu are cum să verifice“, a declarat Chirițoiu.
Potrivit acestuia, în România se practică unele dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană la achiziția laptelui de la producători, însă la raft prețul se află „în jumătatea superioară“ a clasamentului prețurilor în UE. Ca atare, autoritatea caută să rupă legătura dintre laboratorul de analiză a laptelui și firmele care colectează laptele, sau să încurajeze analizarea laptelui în laboratoare de stat.
„Avem și trei investigații pe zona asta. Investigăm toată asociația producătorilor de lapte APRIL, plus două licitații din programul „Cornul și laptele“. Una dintre licitații s-a desfășurat la Giurgiu în 2011, iar în următoarele săptămâni vom avea o decizie, iar a doua licitație a fost la Harghita în 2013“, a mai spus Chirițoiu.
Creștere în numărul de tranzacții
În primul semestru al anului, Consiliul Concurenței a analizat 25 de concentrări economice, față de 38 pe tot parcursul anului anterior.
Privite la jumătatea anului, datele ar indica o tendință de creștere în piața locală a fuziunilor și achizițiilor, având în vedere că numărul operațiunilor de acest tip a scăzut puternic după venirea crizei economice. Numărul concentrărilor economice analizate de consiliu a scăzut de la 85 în 2008 la 35 în 2011. Pe parcursul întregului an 2013, consiliul a analizat 38 de concentrări economice.
„Avem două concentrări mai complicate, cu cote mari de piață. Una e pe cafea și cealaltă e zahărul, unde discutăm angajamente cu ei“, a spus Chirițoiu, referindu-se la tranzacția prin care Strauss Coffee a preluat brandul Amigo și la achiziția unor fabrici de zahăr Lemarco de către Agrana Zucker.
Consiliul este chemat să aprobe sau să anuleze orice procedură de fuziune și achiziție care, prin cotele de piață ale jucătorilor implicați, poate distorsiona mediul concurențial local.
„Mai mult de atât nu putem să facem“
Bogdan Chirițoiu e în aceste zile în „campanie“ pentru câștigarea unui nou mandat de cinci ani la conducerea Consiliului Concurenței. Ar fi ultimul mandat la care mai are dreptul, iar pentru postul pe care încă îl deține a concurat cu fostul președinte al concurenței
Gheorghe Oprescu și cu un deputat social-democrat, Daniel Bărbulescu.
În 2009, Chirițoiu, cu trecut politic de liberal și format profesional ca medic și economist, a preluat conducerea instituției venind din poziția de consilier al președintelui Traian Băsescu. Surprinzător, premierul Victor Ponta a declarat că îl susține pentru obținerea unui nou mandat.
În iunie, Chirițoiu a trecut de prima etapă a procedurii de desemnare, el fiind propus guvernului de Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței. Guvernul și președintele nu pot veni cu propuneri de candidați. Președintele Consiliului este numit de șeful statului la inițiativa guvernului, în baza propunerilor venite de la Colegiul Consultativ, o sturctură umbrelă care reunește reprezentanți ai mediului academic și de afaceri.
Ce l-ar recomanda pe Chirițoiu pentru un nou mandat? La o astfel de întrebare, Chirițoiu arată spre OECD, unde Consiliul Concurenței a fost invitat ca asociat, chiar dacă România nu e membră a organizației.
„Faptul că ne-au dat în iunie statutul de asociat ne va permite să facem propuneri privind activitatea lor și este și o ștampilă de bună purtare pentru noi. Mai mult de atât nu putem să facem până devine România membră“, a spus Chirițoiu, adăugând că România încearcă de mai mulți ani să devină membru al OECD, dar momentan „a pierdut cursa“ în favoarea Letoniei.
Chirițoiu mai amintește că Comisia Europeană a revizuit toată legislația secundară în materie de ajutor de stat, iar la sfârșitul lunii iunie au intrat în vigoare noile reguli. Pentru stabilirea metodelor de aplicare a acestor reguli în fiecare stat membru, a fost alcătuit un grup de lucru din care face parte și România, prin Consiliul Concurenței, alături de Germania, Suedia și Ungaria.
„Am fost invitați să participăm“, spune Chirițoiu, căutând să accentueze nuanța de răsplată și recunoaștere implicată în colaborarea consiliului cu forurile internaționale.
Consiliul Concurenței în cifre
În ultimii ani, bugetul Consiliului Concurenței a fost în creștere, de la 34,3 milioane de lei (8,1 mil. euro) în 2011 la 45,1 milioane de lei (circa 10 mil. euro) anul trecut.
Activitatea s-a diversificat și ea, prin înființarea Consiliului de Supraveghere în Domeniul Feroviar și lansarea unor proiecte legate de legislația concurenței.
Salariile angajaților autorității sunt în eșalonul superior al grilei de salarizare, la un nivel similar salariilor de la Curtea de Conturi.
„Inspectorii de concurență sunt la 1.000 euro net și ajung spre 1.500 euro, directorii iau ceva mai mult. Eu am, cu doctorat cu tot, vreo 2.500, unde doctoratul aduce un spor de 10%-15%“, a declarat Chirițoiu, care deține o diplomă de Doctorat în Economie, de la ASE, Facultatea de Relații Economice Internaționale.
„Ce ne preocupă pe noi este să nu ne pierdem oamenii. Nu vom putea niciodată să plătim atât de bine ca în sectorul privat. Pe cei buni ai noștri nu îi plătim pe cât ar merita“, mai spune el.
0 comments :
Trimiteți un comentariu