Premierul Victor Ponta a prezentat aseară la Palatul Victoria starea economiei la doi ani și jumătate de la preluarea mandatului, prilej cu care a adus argumente bugetare pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale. Premierul și-a întărit spusele cu un grafic din ZF privind evoluția randamentelor la titlurile de stat pe care l-a inclus în prezentarea sa PowerPoint fără însă a cita sursa ilustrației.Elementul-cheie al prezentării este o pagină din PowerPoint prin care se menționează „cu cifre“, așa cum i-a cerut președintele Traian Băsescu, sursele de acoperire a „costului reducerii CAS“.
Astfel, se menționează că măsura de reducere a CAS cu 5 puncte va lăsa 4,8 miliarde de lei anual la dispoziția firmelor private, deci va diminua veniturile bugetare cu o sumă echivalentă.
În compensație, premierul menționează cu cifre patru surse de acoperire a deficitului creat: 1,3 mld. lei în plus din crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investițiilor prin efect de multiplicare, 4 miliarde de lei dacă se recuperează măcar 10% din datoriile firmelor aflate în insolvență și 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscal estimată la CAS.
Adunate, toate aceste posibile surse dau în total 8,45 miliarde de lei, adică aproape dublu față de cât ar avea nevoie!
În condițiile în care atât Consiliul Fiscal, cât și FMI și Comisia Europeană au arătat că anul viitor va fi foarte dificil ca guvernul să se încadreze într-un deficit bugetar mai mic decât anul acesta și fără reducerea CAS, datele aruncate cu atâta larghețe în prezentarea premierului arată că studiile din spatele lor pot fi puse sub semnul întrebării, fiind mai mult sau mai puțin scoase „din burtă“.
Astfel, este foarte improbabil ca Fiscul să recupereze 10% din datoriile firmelor aflate în insolvență, în condițile în care rata de ieșire din insolvență este doar de 1,2%, iar în faliment se recuperează maxim 7%, iar banii se împart șI cu ceilalți creditori precum băncile sau salariații. De asemenea, reducerea cu 10% a evaziunii fiscale la CAS este la fel de impribabilă, în condițiile în care aceasta a crescut în ultimii ani în loc să scadă, iar Inspecția Muncii nu a reușit într-un an de zile (2013) să scoată la iveală decât 15.700 de angajați la negru, în condițiile în care Consiliul Fiscal numără 1,5 milioane de angajați la negru.
Reducerea CAS este o decizie de politică economică, iar momentul ales este unul pozitiv pentru economie, este un moment în care putem transforma creșterea economică din ultimii ani în dezvoltare economică prin crearea de locuri de muncă, a sintetizat premierul.
Prezentarea în PowerPoint a premierului a fost una comparată. Într-un document de 29 de pagini el a arătat ce au făcut guvernele sale în doi ani și jumătate și ce au făcut guvernele susținute de președintele Traian Băsescu.
Premierul a adus 12 argumente pentru scăderea CAS - între care o creștere economică de 3,9% în T1 2014 și una de 3,5% în 2013, un deficit bugetar de 2,3% din PIB în 2013 și de 2,2% din PIB în 2014, o datorie publică redusă, un risc de default redus (dovadă CDS-urile aflate la minime istorice), costuri de finanțare la dobânzi de 2% comparativ cu 10% în vremea guvernelor trecute, o creștere puternică de 10,7% a producției industriale în T1 2014, exporturi record (plus 10% în 2013), creșterea investițiilor străine și o absorbție bună a fondurilor UE.
Toate aceste cifre arată că economia stă incomparabil mai bine decât atunci când la putere erau guverne agreate de președinte. Acum este momentul pentru reducerea CAS, iar dacă acest moment favorabil este ratat, atunci măsura s-ar putea să nu mai poată fi luată, a argumentat premierul.
Prin urmare, având în vedere starea economiei, reducerea contribuțiilor care implică un cost de 4,8 miliarde de lei anual, (bani care rămân în sectorul privat, a accentuat premierul) poate fi acoperită în buget prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuții de șomaj și impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (cu încasări estimate la 1,3 mld. lei) și încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiții. Alte surse: recuperarea unor datorii de la firme în insolvență (calculul guvernului este că s-ar încasa 4 miliarde de lei doar dacă sunt recuperate 10% din datorii), reducerea cu 10% din evaziunea fiscală estimată la CAS (1,9 mld. lei), creșterea salariului minim în 2015 și venituri bugetare suplimentare din creșterea economică nominală mai mare din 2015.
Reducerea ar CAS crea 70.000 de locuri de muncă, a spus premierul.
Premierul promite că modificările la Codul fiscal vor fi anunțate cu șase luni înainte de a intra în vigoare
Proiectul noului cod fiscal nu va fi transmis Parlamentului mai devreme de luna septembrie, iar măsurile propuse vor fi anunțate cu șase luni înainte să fie introduce, a declarat premierul Victor Ponta, într-o întâlnire, la Palatul Victoria, cu reprezentanții oamenilor de afaceri din Coaliția pentru Dezvoltarea României.
El a precizat că, până în septembrie, ministrul finanțelor va discuta despre acest proiect cu oamenii de afaceri, mediul universitar economic și presa de specialitate.
Potrivit unui nou proiect de modificare a Codului fiscal, persoanele fizice care dețin clădiri cu o altă destinație decât cea de locuință vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe mașini va fi majorat semnificativ. Impozitele și taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcție de inflație, dar nu de către guvern ca în prezent, ci direct de primării, și vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% față de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.
Principalele declarații ale premierului
+ Dincolo de calculul strict contabil, măsura este sustenabilă din punct de vedere al politicilor economice și fiscal-bugetare promovate în ultimii doi ani și jumătate. Dacă azi am fi avut același mod de abordare strict numeric și contabil, România nu ar fi avut cotă unică, nu ar fi avut reducere TVA la pâine, nu am fi crescut TVA cum am făcut-o în 2010.
+ Acest impact negativ de 4,8 mld. lei, bani care rămân la firmele private, pentru că am scăzut ce nu mai are de plătit statul, este recuperat prin 1,3 mld. lei încasări în plus la CASS, 1,2 mld. lei în plus din TVA ca urmare a unor potențiale noi investiții, pentru că am discutat cu mediul de afaceri (...) 1,9 mld. lei vin din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale.
+ În baza noii legi a insolvenței și a studiilor, recuperarea doar a 10% din cei 41 mld. lei pe care bugetul le are de recuperat de la firmele în insolvență reprezintă venituri de 4,1 mld. lei.
+ România a trecut de la cea mai gravă recesiune de după 2000 la o creștere economică stabilă și fundamentată, primul loc din UE, de 3,9%. Această creștere economică poate fi sustenabilă dacă îndeplinim condiții de stabilitate și predictibilitate. Cel mai important element cerut de mediul de afaceri a fost reducerea fiscalizării.
+ De la un deficit de 9% în 2009, România a reușit una din cele mai drastice ajustări ale acestui deficit, și în 2012-2013 am scăzut sub 3%, am ieșit de sub procedura de deficit excesiv, și în 2014 România își va respecta obligațiile legate de deficitul bugetar.
+ România a trecut de la una din țările cu cel mai mare risc de faliment, la una din țările care în regiunea noastră e cu riscul cel mai scăzut, ceea ce asigură investitorii și creditorii în capacitatea noastră de a ne îndeplini obligațiile. S-a văzut în scăderea de aproape cinci ori a costurilor la care România se împrumută.
+ Cel mai important lucru e că după 2012 România a reușit să își relanseze producția industrială și să redevină competitivă pe piața internațională.
+ Rata șomajului a rămas printre cele mai mici din UE și deciziile fiscale pe care am putut să le punem în oglindă cu cele din 2009-2012, când TVA a crescut la 24%, când CAS au crescut cu 3 puncte procentuale, am reușit să facem sustenabilă scăderea TVA la pâine și putem să continuăm acum ideea unui TVA diferențiat pe diferite produse alimentare.
+ Modul de efectuare a inspecțiilor fiscale s-a reorientat în sfârșit nu spre persoane fizice, ci spre companii, cei care cu siguranță plătesc taxe astfel încât cheltuielile bugetare să fie sustenabile.
+ Taxa privind construcțiile speciale a fost eliminarea de fapt a unei excepții. Așa cum se plătesc impozite pe toate tipurile de construcții, și aceste companii au intrat în această idee de lărgire a bazei de impozitare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu