Un tren cu pasageri al CFR Călători parcurge în prezent ruta București-Tulcea, adică 334 de kilometri de cale ferată în 5 ore și 20 de minute, altfel spus circulă cu o viteză medie de nici 65 de kilometri pe oră, sub cea de dinainte de anii ’90. Durata călătoriei cu trenul pe ruta București - Buzău este cu 21 de minute mai mare față de acum 80 de ani. Și exemplele pot continua.Nicio schimbare în bine nu a avut loc în ultimii ani în durata călătoriei cu trenul, deși atât la CFR SA, compania care administrează rețeaua de cale ferată, cât și la CFR Călători, transportatorul de stat, s-au adus echipe de manageri „profesioniști“.
„Este un dezastru. Nu am reușit să reparăm rețeaua de cale ferată pe care am primit-o moștenire de la comuniști. Înainte de Revoluție parcurgeam în două ore ruta București-Constanța cu trenul și în trei ore și jumătate București-Tulcea. Acum din cauza că nu am reparat calea ferată de la Medgidia spre Tulcea sunt restricții de circulație cu 40 km la oră“, a spus Iulian Măntescu, inginer feroviar.
Anul acesta calea ferată are un buget pentru reparații de 840 de milioane de lei (190 milioane de euro), la fel ca anul trecut, după cum afirmă el, însă banii nu se văd în liniile ferate. Mai mult, CFR Călători primește subvenții anuale de 1,3 miliarde de lei (295 mil. euro) pentru a funcționa, a adăugat el.
„Nu a interesat pe nimeni viitorul căii ferate și cred că s-a întâmplat asta pentru că la calea ferată nu se poate fura atât de mult ca la autostrăzi și șosele. Nu am reușit să construim nici măcar un kilometru nou de cale ferată. Am modernizat doar București-Constanța și București-Câmpina, dar acum se pare că nu reușim să menținem nici ce am modernizat (cu referire la furturile de cale ferată-n.red.), a spus Măntescu.
După ce statul a investit un miliard de euro în modernizarea liniei de cale ferată de pe București-Constanța, trenurile reușesc să ajungă acum la destinație în două ore, dar în condițiile în care circulă fără opriri intermediare.
„Cu o floare – București-Constanța - nu se face primăvară. Este nevoie de normalitate pe toate rutele. Deficiențele din sectorul feroviar sunt profund structurale, nu pot fi rezolvate cu o singură măsură. Este nevoie de investiții semnificative. Deși avem fonduri europene, nu le folosim“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia. Starea în care a ajuns calea ferată se datorează instabilității din conducerea Ministerului Transporturilor, unde s-au perindat tot felul de șefi care nu au venit cu o strategie clară și eficientă, pe termen lung.
Ioan Rus, numit recent la conducerea Ministerului Transporturilor, este al șaptelea ministru al transporturilor din ultimii doi an și jumătate. Astfel, de la începutul anului 2012 până în prezent în fruntea Ministerului Transporturilor s-au aflat Anca Boagiu (PD-L), Alexandru Nazare (PD-L), Ovidiu Silaghi (PNL), Relu Fenechiu (PNL), Ramona Mănescu (PNL), Dan Șova (PSD), iar acum Ioan Rus (PSD).
„Trebuie făcută ordine. Este nevoie de un plan de lungă durată și de un management profesionisit care să aibă independență și să își asume gestiunea companiilor. Nu sunt convins de echipa de manageri profesioniști de la companiile de cale ferată, noi nu am avut manageri pe care să îi testăm din punctul de vedere al performanței în acest domeniu“, a completat Dochia.
În ianuarie anul trecut la CFR SA a fost adus management „privat“, pe poziția de director general fiind numit inițial grecul Dimitris Sophocleous, care a fost înlocuit la doar trei luni de George Micu și ulterior de Ionel Voicu, iar din aprilie de Macarie Alexandru Moldovan. Altfel spus, compania a avut patru directori în mai puțin de un an și jumătate.
Din martie anul trecut la CFR Călători a fost adusă o echipă de manageri „privați“. Alexandra Gătej, fost CEO al Unilver South Central Europe și fost consilier prezidențial, a fost numită președinte în consiliul de administrație al companiei de stat. Chiar și sub echipa de manageri profesioniști CFR Călători, cel mai mare transportator de pasageri pe calea ferată, a finalizat anul trecut cu pierderi operaționale estimate la 390 mil. lei (89 mil. euro), față de nivelul de circa 537 de milioane de lei (122 mil. euro) în 2012.
„Durata călătoriilor nu depinde de CFR Călători care operează doar trenurile, ci de starea infrastructurii ce este administrată de către compania CFR SA. Cu cât starea infrastructurii este mai precară și nemodernizată, cu atât trenurile circulă cu viteze mai mici“, a spus Alexandra Gătej, președintele CFR Călători.
Din cauza lipsei de investiții în infrastructură, în România viteza trenurilor de pasageri este în medie de 45 de kilometri la oră, ceea ce a dus la reorientarea pasagerilor spre autocare și implicit la scăderea veniturilor transportatorului de stat. Oficialii CFR SA nu au răspuns solicitării ZF până la închiderea ediției print.
Calea ferată are nevoie de un program de reabilitare, de investiții și de oameni care să ia cât mai repede măsuri eficiente.
ZF începe campania „Opriți dezastrul de la calea ferată!“
prin care cere autorităților responsabile să repare și să modernizeze liniile de cale ferată pentru ca trenurile să circule cu viteze normale, să renoveze gările lăsate în paragină, să ajusteze programul de mers al trenurilor la nevoile reale ale pasagerilor, să aducă transportul pe calea ferată la standarde europene, să vină cu o strategie clară de dezvoltare pe termen lung.
0 comments :
Trimiteți un comentariu