Motoarele creșterii depozitelor merg tot mai greu: economiile populației, plus de doar 4% în iunie

Depozitele cresc în prezent cu un ritm la jumătate față de nivelul de la începutul anului. Comparativ cu nivelul de la începutul crizei, ritmul de creștere este de cinci ori mai mic.

Depozitele persoanelor fizice, cea mai stabilă sursă de finanțare locală pentru bănci, au crescut cu doar 3,8% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut, unul dintre cele mai reduse ritmuri din perioada post-criză, în condițiile în care clien­ții caută alternative de plasament mai profitabile sau consumă mai mult pentru că văd semnale pozitive în economie.

Spre comparație, ritmul de creștere al depozitelor populației era de circa 7% la începutul anului și de circa 25% la începutul crizei. Pe tipuri de monede, cel mai rapid ritm de creștere a fost înregistrat în iunie de economiile în lei, cu aproape 6% mai mari decât la jumătatea anului trecut. De cealaltă parte, depozitele de retail în valută au crescut cu numai un procent, situație determinată de dobânzile mai mici decât la lei și de stabilitatea cursului.

„Este posibil ca o parte din banii pe care oamenii îi aveau disponibili pentru economisire să fi mers în consum. Mediul economic pare puțin mai sigur și atunci oamenii se aș­teaptă la creșteri viitoare de venituri și sunt mai dispuși să consume“, consideră ana­listul financiar Florin Cîțu.

Clienții persoane fizice aveau la sfârșitul lunii iunie depozite (în lei și valută) de 130 miliarde de lei (30 mld. euro).

Creșterea față de nivelul din 2008, când primele semnale ale crizei își făceau simțită prezența pe piața locală, este de aprope 60% sau echivalentul a 50 miliarde de lei.

Economisirea populației își crease un tipar de creștere cu circa 8 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro) în perioada de criza, pe fondul unui sentiment de prudență din partea oamenilor cărora le lipsea siguranța locului de muncă și a menținerii nivelului veniturilor. Este greu de crezut că tiparul se va menține și anul acesta, în condițiile în care în primul semestru la stocul depozitelor de retail s-a adăugat mai puțin de un miliard de lei.

Scăderea vine inclusiv pe fondul reducerii drastice a dobânzilor plătite de bănci pentru a atrage resurse de la populație. Do­bânda medie pentru depozitele de retail a scăzut la 3% pe an la nivelul pieței, dar multe bănci mari au ajuns să plătească chiar 2% pentru a atrage resurse în lei pe una, trei sau șase luni. Dobânzile sunt chiar mai mici la depozitele în euro.

Creșterea depozitelor în perioada de criză a fost datorată în mare parte clienților cu venituri mari, fenomen reflectat de sumele acumulate în depozitele de valori mari (peste 100.000 de euro). De exemplu, nu­mărul deponenților care dețin conturi bancare mai mari de 100.000 de euro (nivelul până la care depozitele sunt garantate în cazul falimentului băncii) a crescut cu 3.500 de persoane în ultimul an și jumătate, până la 20.500 de persoane fizice.

Concomitent, Numărul celor cu economii de mică valoare a scăzut cu circa 700.000  în ultimul an, ceea ce înseamnă că aceștia au început să-și lichideze conturile, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor, instituția care administrează schema locală de asigurare a deponenților împotriva falimentului băncii.

Analiștii anticipau încă de la începutul anului că odată cu revenirea economiei și a consumului, dar și pe fondul reducerii ratelor de dobândă, ritmul de creștere al economisirii se va tempera în 2014. În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură bancherii vor putea să susțină în viitor creșterea creditării, mai ales că băncile străine își retrag finanțările acordate în trecut subsidiarelor locale.

„Băncile au și alte resurse în afară de depozite. Pot împrumuta bani de pe piața monetară, iar BNR a pompat în ultima perioadă lichiditate în sistemul bancar. Chiar dacă banii împrumutați de la BNR sunt pe termen scurt, băncile au această soluți. O soluție ar fi și emisiunile de obligațiuni, prin care băncile să atragă banii din piață, oferind randamente mai mari decât în cazul depozitelor“, explică Florin Cîțu.

Deocamdată, depozitele atrase de la persoanele fizice sunt cu circa 30% mai mari decât creditele acordate. La nivel agregat (populație plus companii), depozitele și creditele sunt la același nivel.

Sursa:
Ziarul Financiar