Premierul bulgar Plamen Ore­șarski se spală pe mâini de acuzații de corupție și incompetență și de o gravă criză bancară prin demisie, iar șeful băncii centrale spune că și el este pregătit să plece

Știrea a fost publicată vineri, 25 iulie 2014, 02:50 în categoria

Premierul bulgar Plamen Ore­şarski se spală pe mâini de acuzaţii de corupţie şi incompetenţă şi de o gravă criză bancară prin demisie, iar şeful băncii centrale spune că şi el este pregătit să plece Premierul bulgar Plamen Ore­șarski a demisionat lă­sând în urmă o guvernare care a avut doar 17 zile lipsite de proteste din cele 421 de zile cât a stat la conducere, cea mai cruntă criză bancară de după anii ’90, scandaluri politice și o problemă de alegere între loialitate față de UE sau față de Rusia. Guvernatorul băncii centrale, Ivan Iskrov, a evocat și el demisia plângându-se că este făcut țap ispășitor pentru problemele sistemului bancar din cea mai săracă țară din UE.

Guvernul socialist al lui Oreșarski este al doilea care demisionează în mai puțin de 18 luni, după o perioadă de guvernare marcată de proteste contra corupției, de inundații ucigașe în stațiunile litorale și de blocajul dintre Bruxelles și Moscova în privința construirii gazoductului rusesc South Stream, scrie agenția Thomson Reuters. Sute de persoane s-au adunat la Sofia scandând „Victorie“ după aflarea veștilor că Oreșarski demisionează. Parlamentarii și-au înconjurat preventiv clădirea parlamentului cu două linii de polițiști. Coincidență sau nu, ziua demisiei premierului a marcat prima aniversare a unui asediu de opt ore asupra parlamentului de către protestatari care au cerut demisia guvernului. Dezastrul din alegerile europarlamentare din luna mai a demonstrat că  Partidul Socialist a pierdut încrederea populației.

Afaceri de familie la conducerea țării

Guvernul a devenit ținta unor proteste masive și de durată după numirea controversatului parlamentar Delyan Peevski, un mogul media care face parte dintr-o formațiune politică a etnicilor turci, la conducerea Agenției de Stat pentru Securitate Națională în iunie 2013.

Înaintea deciziei lui Oreșarski guvernatorul băncii centrale și-a anunțat dipoziția de a demisiona după ce parlamentul îi alege un succesor. Iskrov se plânge că el și instituția pe care o conduce sunt făcuți țapi ispășitori pentru problemele țării de către partidele politice în lupta lor pentru putere.

Liderul principalului partid de opoziție GERB, Boiko Borisov, și el fost premier care a demisionat din cauza unor proteste de amploare, s-a grăbit să valorifice evenimentele. „De o astfel de demisie întârziată, și știind ce ruină lasă în urmă, nici măcar nu pot să mă bucur“, a scris el pe pagina lui de Facebook. Borisov a fost forțat să lase din mâini puterea după ce a ordonat poliției să-i „liniștească“ prin violență pe protestatarii care-i cereau demisia.

Au închis ochii pentru bani

De guvernatorul Iskrov și de mogulul Peevski se leagă cea mai severă criză bancară cu care s-a confruntat Bulgaria după turbulențele financiare din anii ’90. Criza a început după ce deponenții Corporate Commercial Bank (Corpbank), una dintre cele mai mari bănci cu capital bulgăresc, neliniștiți din cauza unor materiale de presă în care erau demascate afacerile dubioase ale proprietarului instituției de credit, au ales în iunie să-și retragă capitalul. Se pare că factorul care a declanșat hemoragia de capital de la Corpbank a fost cel mai mare client, care și-a retras banii și l-a acuzat pe proprietarul băncii, Țvetan Vasilev, că a vrut să-l asasineze. Într-o săptă­mână s-au volatilizat o cincime din depozite. Acest client este mogulul media Peevski.

Banca centrală a preluat controlul Corpbank și a împiedicat deponenții să retragă restul de bani. Panica a cuprins clienții unei alte bănci, First Investment Bank, de asemenea printre cele mai mari instituții de credit cu capital bulgăresc, ceea ce a forțat guvernul să deschidă o linie de credit de urgență pentru sistemul bancar. Corpbank va fi desființată. Procurorii investighează acuzații că până la 90% dintre creditele băncii au fost acordate unor companii și unor persoane care au legături cu Țvetan Vasilev.

Legea bulgărească permite o expunere de doar 10% la astfel de clienți, potrivit The New York Times. Acuzațiile susțin, de asemenea, că banca a acordat împrumuturi exagerat de mari unor angajați din structuri inferioare printre care șoferi și paznici. Credite enorme au fost garantate cu active dubioase precum garsoniere și încasări viitoare din conturi goale. Din bancă a dispărut echivalentul a 103 milioane de euro chiar înainte ca instituția financiară să fie pusă, la cererea ei, în administrarea specială a băncii centrale. Banii ar fi fost scoși din bancă în saci și înmânați unei persoane care acționa în numele lui Vasilev. Acest nume este legat de România prin retailerului electroIT Domo.

Guvernatorul Iskrov a fost implicat în această poveste de o scrisoare anonimă primită de presă în care se arată că acesta și vice-guvernatorul Țvetan Gounev sunt dependenți financiar de „atențiile“ primite de la o bancă intrată recent în atenția publicului. Presa a speculat că acea bancă este Corpbank. Țvetan Gounev coordonează departamentul de supraveghere bancară al băncii centrale, cea care s-a grăbit să acopere banca cu probleme.

Caută salvare la BCE

Pentru a tempera isteria și temerile că Bulgaria va fi lovită de o nouă criză bancară de amploarea celei din 1996, când mai mult de zece bănci s-au prăbușit iar economia a fost paralizată câteva luni de hiperinflație, guvernul lui Oreșarski a decis să acceseze programul european unic de supraveghere bancară. Bulgaria ar deveni astfel prima țară UE din afara zonei euro care-și pune băncile sub suprevegherea directă a BCE. Însă programul nu va fi pornit până în noiembrie.

Coaliția de guvernare ar putea bifa și câteva plusuri: a majorat salariul minim, a introdus măsuri pentru reducerea birocrației care obstrucționează activitatea afacerilor și a găsit investitori pentru o emisiune de obligațiuni suverane de 1,5 miliarde de euro luna trecută, în pofida crizei bancare.

Pe lângă problema nerezolvată a devalizării Corpbank, viitorul guvern va trebui să găsească o soluție creșterii datoriei furnizorului public de electricitate NEK, în condițiile în care guvernul Oreșarski a redus de două ori anul trecut prețurile la electricitate și le-a majorat doar marginal în iulie. De asemenea, salvarea sistemului bancar va majora datoria publică. Alegeri anticipate sunt programate deja pentru luna octombrie.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu