Gradul de intermediere financiară plasează România cu 7 ani în urma Poloniei, iar ponderea depozitelor neguvernamentale în PIB arată că România are un decalaj de 10 ani față de Polonia la acest capitol, chiar dacă orientarea spre produsele de economisire a crescut după criza financiară, reiese dintr-o analiză a BCR.Salariile mici și gradul de bancarizare foarte redus, în special în mediul rural, fac populația din România mult mai puțin orientată spre economisire decât cea din Polonia. Anterior crizei financiare, creditele acordate românilor au crescut mult mai rapid decât depozitele, iar acest lucru produce efecte și în prezent.
Creșterea puternică a creditării în România din perioada anterioară crizei financiare a vizat în special creditele acordate în valută. Sectorul bancar din România s-a bazat de două ori mai mult pe creditele în valută decât Polonia. Creditele în valută au depășit 50% din totalul creditelor neguvernamentale în 2007, ajungând aproape de 65% în 2010-2011.
Explozia creditării în valută a avut la bază ratele nominale ridicate la creditele acordate în lei, precum și variațiile mari și impredictibile ale dobânzilor.
Riscul valutar a fost ignorat de cei care au accesat credite în acea perioadă, din cauza așteptărilor pozitive cu privire la economia locală.
În Polonia creditele valutare nu au depășit niciodată 37% și au coborât în prezent sub 30% ca urmare a unei rate a dobânzii mai scăzute și mai stabile la creditele acordate în moneda națională.
De asemenea, creditele acordate în România în perioada de boom au fost predominant credite de consum. Creditele ipotecare au fost mult mai puține și majoritatea acordate în euro, creditele ipotecare în lei fiind aproape inexistente.
În prezent, creditele ipotecare au o valoare de peste cinci ori mai mică în România decât în Polonia, dar există șanse ca acest decalaj să fie recuperat în următorii zece ani, conform estimărilor din raportul BCR.
În ultimii ani, românii au început să se reorienteze către creditele ipotecare, iar dezvoltarea acestor credite poate încuraja și economisirea în rândul celor care intenționează să cumpere o locuință în viitor, băncile cerând un avans pentru aceste produse.
Pe de altă parte, nu la fel de optimiste sunt așteptările de creștere a creditelor de consum. Pentru creșterea sustenabilă a acestora este nevoie de creșterea venitului disponibil al populației. Gradul de îndatorare, calculat ca raport între creditele de consum per capita și salariul lunar, este mai mare în România decât în Polonia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că salariul net în România este în prezent cu 13 ani în urma celui primit de polonezi. Perspectivele de creștere a salariilor nu sunt optimiste având în vedere reforma lentă a sistemului de educație și lipsa orientării spre domenii înalt tehnologizate, ceea ce va duce, probabil, la adâncirea decalajului salarial dintre cele două țări.
În ceea ce privește creditele către companii, estimările arată că acestea vor avansa mai lent decât cele de retail. Creditele acordate către segmentul corporate au un nivel similar cu cel din Polonia și o creștere a creditării către această zonă necesită creșterea PIB. Această creștere ar putea fi finanțată prin atragerea de fonduri europene, o colectare mai bună a impozitelor sau listarea companiilor la bursă. Un motor important al creșterii economice ar putea fi creșterea productivității în agricultură, energie sau transporturi publice.
„Potențialul de convergență al României este de natură să rămână valid, ca urmare a unei traiectorii de dezvoltare similară cu cea din Polonia. Trebuie însă ca România să nu mai piardă nicio oprtunitate, să își consolideze brandul de țară și să urmeze politici publice coerente în scopul creșterii actractivității pentru investitori. Nu în ultimul rând, rămâne crucială reforma educației și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene“, a spus Radu Crăciun, economistul-șef al BCR.
România vs. Polonia prin prisma unor indicatori macro - viziunea BCR
- Deși România și Polonia au pornit de la un nivel similar al PIB per capita în 1989, România este în prezent cu 7 ani în urma Poloniei în privința acestui indicator, același decalaj existând și la exporturile de bunuri per capita
- Investițiile străine directe arată că România este cu 5 ani în urma Poloniei
- Inflația în Polonia a fost mai puțin volatilă decât cea din România odată ajunsă la o singură cifră, ceea ce s-a întâmplat cu 6 ani înaintea României
- În ultimii ani leul a fost de două ori mai puțin volatil decât zlotul polonez, cu prețul unor variații mari ale dobânzilor la lei
- Volatilitatea dobânzilor reale sugerează că BNR a reacționat mai lent în fața modificării inflației decât bancă centrală a Poloniei
- Creditele au crescut mai rapid decât depozitele înaintea crizei financiare, iar acest lucru produce efecte și în prezent
- În România, creditele ipotecare sunt mai bine poziționate pentru o creștere viitoare în comparație cu cele de consum
- Creditele în retail este de așteptat să crească mai mult decât cele către companii, care ar putea avansa în linie cu PIB-ul nominal.
0 comments :
Trimiteți un comentariu