Reducerea dobânzii-cheie va avea un impact limitat în piață, dar există riscul ca unii bancherii să se grăbească să plătească mai puțin la depozite, susțin analiștii.Impactul reducerii dobânzii de politică monetară la 3,25% va fi cel mai probabil limitat, în condițiile în care există deja un surplus de lichiditate în piață și dobânzile interbancare sunt sub rata-cheie, consideră unii analiști. Însă există și păreri care indică o posibilă reflectare a deciziei BNR în reducerea sumelor remunerate la depozite.
Procesul de reducere a dobânzii-cheie la lei, întrerupt de BNR la începutul anului, a fost reluat în ședința de politică monetară de la începutul acestei săptămâni. Banca centrală a decis luni să ajusteze dobânda-cheie de la 3,5% la 3,25%, un nou minim istoric, și a menținut ratele rezervelor minime obligatorii.
Dobânzile de pe piața interbancară sunt de mai multă vreme decuplate de dobânda de politică monetară, având valori mai mici. Deci decizia BNR are ca o primă consecință micșorarea ecartului între dobânzile interbancare și dobânda care ar trebui să fie „cheie“. Impactul asupra dobânzilor va fi neglijabil, consideră Radu Crăciun, economistul-șef al BCR, cea mai mare bancă după active.
Indicatorul Robor la 3 luni, referința pentru costul creditelor de retail în lei, a coborât spre 2% pe an. Iar bancherii au început să-și ajusteze sumele bonificate la depozite spre acest nivel.
Evoluția ratelor de dobândă depinde și de modul în care băncile vor gestiona lichiditatea pe care o dețin.
Unii analiști consideră că reducerea dobânzii-cheie va avea un impact mai mare asupra dobânzilor la depozite decât la credite, bancherii urmând să continue trendul de scădere a ratelor pe care le bonifică pentru economiile clienților.
De altfel, și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 3,25% „nu a fost luată ușor“ având în vedere potențiala reacție a băncilor comerciale, cum am mai văzut, de a coborî în primul rând dobânzile pe partea de economisire.
Multe bănci și-au poziționat dobânzile la depozite la 2-3% pe an, sub dobânda-cheie.
„Reducerea dobânzii va avea un impact mai mare asupra dobânzii la depozite decât la credite. Scopul este susținerea creditării, care este foarte scăzută, este greu cu instrumentele disponibile să încurajezi și creditarea, și economisirea“, a spus Vlad Muscalu, economist-șef la ING.
Creditele existente în sold aveau o dobândă medie de 8,6% pe an în iunie, în timp ce depozitele erau bonificate cu circa 3% pe an. Marja de dobândă a fost de 5,6 puncte procentuale, o presiune foarte mare pentru clienți, având în vedere inflația mai mică de 1%.
Cele șase ajustări succesive ale dobânzii de politică monetară, de la 5,25% la 3,5%, operate până la începutul acestui an, nu au reușit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv. Accelerarea ritmului de creștere a creditării în lei nu a reușit să compenseze contracția creditării în valută.
Analiștii afirmă că nu țin minte să mai fi fost reduceri așa mari în prognoza inflației
„Principala surpriză a ședinței BNR“, „o ajustare de o magnitudine rară pentru o bancă centrală“, „cea mai importantă decizie a BNR“. Așa caracterizează analiștii reducerea puternică a prognozei de inflație pentru sfârșitul acestui an, de la 3,3% la 2,2%, o ajustare de peste 30%.
BNR a anunțat în luna mai, la raportul anterior de inflație, o modificare a prognozei de inflație de la 3,5% la 3,3% pentru 2014. Iar la începutul acestei săptămâni, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunțat o nouă reducere a prognozei de inflație pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%.
Vlad Muscalu, economist-șef al ING Bank, spune că nu ține minte să fi fost reduceri așa mari în prognoza de inflație, excluzând perioada când inflația avea două cifre.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, amintește că România nu a mai avut inflație mai mică de 1%. El a adus în discuție împrejurările interne și internaționale favorabile reducerii dobânzii-cheie. În timp ce criza din Turcia a adus „dureri de cap“, criza din Ucraina a adus „leacuri pentru dureri de cap“ având în vedere intrările mari de capitaluri străine, a explicat Vasilescu.
În acest an inflația anuală a coborât pentru prima dată sub 1%. Rata anuală a inflației a scăzut în luna iunie la un nou minim istoric, de 0,66% (față de 0,94 la sută în luna mai), sub limita inferioară a intervalului de variație al țintei stabilite.
Scăderea inflației s-a datorat acțiunii unor factori conjuncturali, cum ar fi dinamica prețurilor volatile ale produselor alimentare, aprecierea nominală a monedei naționale - pe fondul intrărilor de capitaluri, influența prețurilor de import ce reflectă parțial nivelurile joase ale inflației din zona euro.
Peste acești factori s-au suprapus efectele persistente ale deficitului de cerere și ale ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste, după cum a explicat Consiliul de administrație al BNR.
România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflație din 1990 încoace, de 1,55%.
Producția agricolă foarte bună și reducerea TVA la produsele de panificație au dus inflația la nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflația încadrându-se la limita inferioară în intervalul țintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%. Banca centrală a mai atins ținta de inflație în anii 2006 și 2011.
Trendul descendent al inflației și cererea de consum încă slabă au încurajat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie.
Ce spun analiștii despre impactul reducerii dobânzii-cheie asupra dobânzilor la depozite și credite și despre ajustarea puternică a prognozei de inflație pentru 2014, până la 2,2%
Radu Crăciun, economistul-șef al BCR
+Impactul asupra dobânzilor va fi neglijabil. Dobânzile de pe piața interbancară sunt de mai multă vreme decuplate de dobânda de politică monetară având valori mai mici. Deci decizia BNR are ca primă consecință micșorarea ecartului între dobânzile interbancare și dobânda care ar trebui să fie „cheie“. În final, ca parte a procesului de convergență la zona euro, ar trebui să se ajungă la situația în care dobânzile din piață își găsesc ancora în dobânda de politică monetară, ceea ce le-ar conferi mai multă predictibilitate decât situația din prezent. Eu nu sunt atât de preocupat de consecința asupra economisirii. Până la urmă dinamica depozitelor bancare nu ne dă deloc motive de îngrijorare.
+ Probabil că mai mult decât decizia de tăiere a dobânzii în sine, cea mai importantă decizie a BNR a fost ajustarea prognozei de inflație cu 30%, o ajustare de o magnitudine rară pentru o bancă centrală. Practic, într-un interval de o lună am fost martorii unei schimbări semnificative de opinie a BNR în ce privește perspectivele inflației și a politicii monetare. Recunoașterea realității nu avea cum să mai întârzie în condițiile în care de suficient de multă vreme deficitul de consum și rezultatele agricole bune țineau inflația sub capac, iar presiunile în direcția aprecierii leului erau prezente.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank
+ Considerăm că decizia BNR de a reduce rata de politică monetară va avea un impact limitat asupra dobânzilor de piață. Sistemul bancar deja înregistrează un surplus de lei, ceea ce menține dobânzile de piață sub referința BNR încă din luna februarie. În perioada următoare, considerăm că gestionarea lichidității din sistemul bancar va avea implicații semnificative pentru ratele de dobândă.
+ Revizuirea prognozei de inflatie a fost principală surpriză a ședintei BNR. Inflația a avut o evoluție foarte temperată în 2014, aceasta fiind în mare parte influențată de factori externi precum: recolta bună, stabilitatea relativă a prețurilor pentru energie și prețurile scăzute pentru produsele de import.
Aurelian Dochia, analist economic
+ Scăderea inflației se datorează în primul rând producției agricole, aproape 40% din coșul de consum din România fiind format din produse alimentare. Faptul că 2014 a fost un an agricol bun a determinat scăderea inflației.
+ De asemenea, cererea internă este destul de scăzută, dat fiind și faptul că veniturile nu au avut un ritm de creștere prea bun. Prețurile la produsele de import sunt și ele reduse, iar prețurile pentru produsele energetice au fost stabile, în ciuda unor șocuri care au apărut. Un alt motiv al inflației scăzute a fost aprecierea leului.
Vlad Muscalu, economist-șef al ING Bank
Nu țin minte să fi fost reduceri așa mari în prognoza de inflație, excluzând perioada când inflația avea două cifre. Reducerea dobânzii va avea un impact mai mare asupra dobânzii la depozite decât la credite. Scopul este susținerea creditării, care este foarte scăzută. Este greu cu instrumentele disponibile să încurajezi și creditarea, și economisirea.
0 comments :
Trimiteți un comentariu