ASF către Bruxelles: Băncile au formulat în mod discreționar contractele de credit

Băncile au formulat contractele de credite ipotecare într-o manieră discreționară pentru a se asigura că pot modifica în mod unilateral costurile, iar lipsa unor reglementări adecvate a condus la supraîndatorarea populației, sunt de părere oficialii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), citați într-un studiu al Parlamentului European.

Aceasta este cea mai dură critică la adresa sistemului bancar formulată de o autoritate românească, în condițiile în care Banca Națională a evitat constant să-i pună la zid pe bancheri pentru abuzurile din trecut, în pofida zecilor de mii de procese în care băncile au fost târâte de clienții nemulțumiți.

„Potrivit Autorității de Su­pra­­veghere Financiară, contractele de credite ipotecare au fost formulate într-o manieră dis­creționară care a permis băncilor să schimbe unilateral costul și alte caracteristici ale împrumuturilor, fără ca debitorul să aibă posibilitatea să refuze modificările“, se arată în studiul publicat de directoratul general pentru politici interne al Parla­mentului European.

Autoritatea de supraveghere a mai evidențiat în studiul respectiv contribuția credită­rii în franci elvețieni la supraîndatorarea populației. Băn­cile locale ajunseseră la un portofoliu de credite ipotecare în franci elvețieni de echivalentul a aproape 3 miliarde de euro în 2008, clienții fiind atrași de dobânzile introductorii foarte mici.

„Dobânzile practicate de bănci pentru aceste credite erau mult mai mici decât cele la lei sau euro, ceea ce permitea clienților să împrumute mai mulți bani. Băncile nu le-au trans­mis clienților nicio indicație privind riscul valutar sau posibilitatea creșterii ulterioare a ratelor de dobândă“, se mai arată în studiul citat.

Riscul valutar s-a materializat imediat după izbucnirea crizei, când francul elvețian s-a apreciat cu 60% față de leu, iar ratele celor împrumutați în această valută au crescut în concordanță. La studiul Parlamentului European au răspuns, pe lângă ASF, și trei bănci: BCR Locuințe, Garanti și Volksbank. Garanti a afirmat, conform autorilor studiului, că împrumuturile în valută au fost dăunătoare clienților, având în vedere volatilitatea cursului și gradul ridicat de îndatorare.

Parlamentul European a ajuns la cele trei bănci prin intermediul Asociației Române a Băncilor (ARB), care a refuzat să răspundă chestionarului transmis de la Bruxelles, motivând că este vorba despre probleme care nu se află în aria sa de competență, dar l-a redirecționat către băncile membre.

Studiul mai prezintă problema falimentului personal, care ar putea ajuta debitorii de bună credință ajunși în default, dar care nu a fost implementat deocamdată în România.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea