BNR, prinsă între menținerea economisirii și creditul bancar prea scump

Micșorarea unanim preconizată de analiști de reducere a dobânzii de referință de la 3,5% va fi pentru bănci pretextul de a coborî dobânzile la depozitele în lei la niveluri infime, de 1-2% pe an, cum nu au mai fost niciodată în România.

Scăderea dobânzii-cheie la lei spre nivelul de 3% pe an pentru a încuraja creditarea ar putea avea ca efect nedorit reducerea ratelor de dobândă plătite de bancheri pentru depozitele clienților și implicit descurajarea econo­misirii interne, care a devenit foarte im­portantă în contextul procesului nedo­rit de dezintermediere financiară.

Cele mai multe bănci și-au poziționat dobânzile la depozite la 2-3% pe an, sub dobânda-cheie de 3,5% pe an. Aceasta este o situație pe care econo­mia românească nu a mai traversat-o niciodată și va exista riscul ca inclusiv la depozitele în lei oamenii să se trezească cu mai puțini bani în cont la scadența depozitului.

Anterior, doar la euro și dolari au existat situații în care comisioanele per­cepute de bănci au depășit nivelul dobân­zilor.

Chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu afirma luna trecută că se teme să nu descurajeze economisirea prin reducerea prea mult a dobânzii-cheie, o miș­care pe care a calificat-o ca fiind „ne­eficientă sau chiar periculoasă“.

Dobânzile la depozite au ajuns sub rata de politică monetară pe fondul vo­latilității costului leilor pe piața moneta­ră, iar reducerea acesteia ar putea conduce și la stabilizarea bonificațiilor. De exemplu, dobânda Robor la 3 luni, referința pentru costul creditelor de retail în lei, este în prezent la 2% pe an, astfel că bancherii au fost încurajați să tindă cu bonificațiile spre acest nivel. Rata infla­ție a fost 0,7% în iunie, dar prognoza BNR indică 2,9% la finalul anului.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea