Cele mai importante declarații ale lui Mugur Isărescu din această săptămână

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, a prezentat miercuri dimineață raportul privind inflația, care conține mult mai multe date economice care arată situația economiei din perspectiva încrederii consumatorilor și companiilor. De asemenea, o parte din indicatori sunt prezentați în corelație cu ceea ce se întâmplă în alte țări din jurul României.

Raportul trimestrial asupra inflației indică o perspectivă ușor pozitivă în privința evoluției economiei în perioada următoare.

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre:

Inflație

- România a îndeplinit și criteriul de convergență legat de inflație. Sperăm să rămânem în această zonă- Tendința de scăderea a inflației nu este doar în România. Am intrat în grupul european. La noi scăderea este mai accentuată pentru că anterior am plecat de la o inflație ridicată. Nu avem temeri de deflație

- Scăderea inflației nu este un element de îngrijorare câtuși de puțin. Inflația în România este printre cele mai ridicate comparativ cu celelalte țări foste comuniste care nu sunt membre ale zonei euro

- Dacă vrem să avem creștere economică mai mare de 3%, nu inflația ne deranjează. Trebuie să acționăm asupra factorilor creșterii: crearea de locuri de muncă,  creșterea productivității, inovație, management performant, pentru a avea creștere economică. Nu văd la momentul actual o legătură între creșterea economică și nivelul inflației

- Unul dintre factorii cu acțiune tranzitorie asupra inflației a fost evoluția prețurilor la energie. Existau unele aprecieri legate de faptul că se va face o corecție relativ importantă la prețul energiei - până în momentul în care au devenit certe BNR nu a introdus acest element în datele privind evoluția prețurilor

- În septembrie dispare impactul legat de TVA la pâine. Asta nu înseamnă că prețurile cresc, este vorba de un efect statistic

- Până la sfârșitul lui 2014 CORE 2 (indicator al inflație care exclude prețurile administrate și pe cele cu volatilitate ridicată) va reveni la valori pozitive, iar până în 2016 se va situa în intervalul 1-2%.

Cursul de schimb

- În România impactul cursului de schimb asupra prețurilor se transmite foarte repede. Atunci când cursul se apreciază impactul în sensul scăderii inflației este relativ limitat, însă în cazul deprecierii impactul este aproape dublu. Deci impactul aprecierii este jumătate din cel al deprecierii. Acest lucru explică și de ce ținem la o anumită stabilitate a cursului de schimb. Nu avem o obsesie

- BNR nu vede  un risc al revenirii excesive a creditării în valută, având în vedere stabilitarea cursului. Instabilitatea cursului are efecte asupra economiei reale

- Este surprinzător să ai conflict în zonă și rezultatul să nu fie deprecierea leului și ieșiri de capital, ci invers.

Dobânzile băncilor

- La creditele noi, avem dobânzile cele mai mici. Nici mie nu îmi vine să cred. Dobânzile la creditele de consum sunt cele mai reduse din regiune.

- La creditele pentru locuințe și către societățile nefinanciare rata este mai ridicată, dar are trend de scădere

- Reducerea ratei dobânzii s-a transmis într-o măsură mai mare asupra dobânzilor la creditele noi decât asupra celor la depozitele la termen

- Am venit și cu dobânda foare jos, nu mai avem inflație, deci micșorăm jocul dobânzilor. Să vedem cine se va mișca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aș ști nu v-aș spune-o

- Suntem pregătiți să apropiem mai mult dobânzile în piață de rata dobânzii de politică monetară, pentru că și băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega