Criza ruso-ucraineană a adus Europa de Est la un punct de răscruce. Asta vrea Putin?

Ungaria propune o coaliție prorusă în UE și atacă valorile europene când Europa ar trebui să facă front comun în fața turbulențelor geopolitice și economice

Criza ruso-ucraineană dezbină politic și ideologic Europa Centrală și de Est, iar Ungaria este epicentrul forțelor de scindare, într-un moment în care regiunea are nevoie de coordonare și solidaritate pentru a înfrunta turbulențele economice care vin atât din Est, cât și din Vest.

Dacă luna trecută premierul maghiar Viktor Orban anun­­ța că se va rupe de ideologi­ile vest-europene și că vrea să facă din Ungaria un stat „iliberal“, cum sunt Rusia, China, Turcia, India și Singapore, spre deosebire de Cehia, care vrea să consolideze calea sa și a altora spre democrația liberală occidentală, săptă­mâna aceasta șeful guvernului ungar și-a făcut publică intenția de a forma un bloc prorus în Uniunea Europeană.

Coaliția ar avea ca scop blocarea sanc­țiunilor aplicate de Occident Rusiei. Poziția Budapestei contrastează, spre exemplu, cu cea a Poloniei, care s-a așezat în fruntea ofensivei diplomatice a UE și SUA de „cumințire“ a Moscovei.

„Uniunea Europeană se îndepărtează de Rusia pe zi ce trece. Este de rău nu doar pentru Ungaria, ci pentru toată UE. Va trebui să căutăm compania acelor state membre ale UE care sunt interesate în încetinirea și stoparea pro­cesului de separare“, a declarat Orban în fața diplomaților maghiari, făcâd referire la tendința Europei de a îndepărta Rusia.

Revenind asupra discursului de luna trecută, premierul a asigurat că țara sa este ancorată ferm în cultura vestică și de instituțiile politice occidentale, aceasta după ce și-a făcut un obicei în a aminti concetățenilor săi că instituțiile de la Bruxelles sunt dușmanii politicilor prin care guvernul vrea să le aducă mai multă bunăstare.

Interesul poartă fesul

Cu toate acestea, Orban a precizat că Ungaria, în căutarea mijloacelor de a-și impulsiona economia, își va alege partenerii în funcție de interes și nu de valorile pe care aceștia le reprezintă.

„Nu trebuie supraestimate așa-numitele valori europene“, a menționat premierul maghiar, citat de Népszabadság.

El s-a distanțat de pozițiile Poloniei și statelor baltice precizând că pentru acestea problema rusească este una legată de securitate, punct de vedere neîmpărtășit de Ungaria.

În schimb, țara sa vede în Moscova un partener de afaceri și consideră celelalte aspecte ale problemei ca fiind secundare.

Trebuie amintit în acest context că Budapesta a semnat în ianuarie un acord cu Moscova care îi asigură un împrumut de 10 miliarde de euro, enorm în comparație cu PIB-ul țării, pentru dezvoltarea industriei nucleare cu tehnologie rusească. Compania rusească Rosatom va participa la extinderea singurei centrale nucleare maghiare. De asemenea, una dintre cele mai mari companii ungurești, MOL, la care statul deține o participație de aproape 25%, are legături puternice cu Rusia.

Orban și-a apărat decizia referitoare la cedarea sectorului nuclear Rusiei, în condițiile în care UE și SUA au impus Rusiei sancțiuni financiare și economice după ce aceasta a anexat Crimeea și încearcă să-și reducă dependența de energia rusească.

„SUA nu au mai multe scrupule decât China când își finanțează deficitul, nemții de la RWE își vând o companie rușilor, iar statul norvegian vinde tehnologie rușilor. De ce ne-ar durea pe noi capul din cauza extinderii centralei nucleare?“, a spus Orban, citat de The Wall Street Journal.

În ceea ce privește eventualii aliați ai Ungariei, cu siguranță Lituania nu va fi unul dintre aceștia.

Zilele trecute, premierul unghar a avertizat că sancțiunile contra Rusiei fac mai mult rău europenilor decât rușilor. „În politică, asta se cheamă a te împușca în picior“. În replică, ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius a explicat că „este mai bine să te împuști în picior decât să te lași împușcat în cap“, făcând referire la frica din fosta republică sovietică de politica rusească. O altă problemă care îl poate aduce pe Orban în conflict cu Bruxellesul este cea a imigrației.

„Obiectivul este să oprimim imigrația. Cred că actuala politică liberală privind imi­grația, care este considerată ca având baze morale, este o ipocrizie“, a spus premierul.

Datele oficiale arată că numărul ungurilor care trăiesc în străinătate este de două ori și jumătate mai mare decât era în 2001. Analiștii cred că numărul este mult mai mare deoarece mulți nu și-au anunțat plecarea.

Orban a spus că Europa ar trebui să instruiască populația de etnie romă pentru a lucra în locuri de muncă în care nu trebuie calificare și care acum sunt ocupate adesea de imigranți.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru