Decizia președintelui rus Vladimir Putin de a contraataca în războiul comercial cu Occidentul prin interzicerea importurilor de alimente pare bizară având în vedere că aceasta duce la scumpirea produselor alimentare în Rusia, însă s-ar justifica dacă este avută în vedere ținta: sensibilul sector agricol european.Fermierii sunt de obicei foarte vocali în a-și cere drepturile, iar manifestările lor sensibilizează și populația.
Agricultorii, pentru că exportă produse perisabile, sunt cei care simt cel mai rapid pe pielea lor răzbunarea Rusiei. Ei au cerut să fie compensați material pentru pierderile provocate de sancțiunile Rusiei, iar UE s-a grăbit să le dea bani. Sectorul agricol european este puternic subvenționat, primind cea mai mare alocare de fonduri europene.
Potrivit cotidianului rusesc Kommersant, prețul cărnii a crescut cu 6% la Moscova de când a fost anunțat embargoul. În același timp în Sankt Petersburg prețul cărnii de porc a crescut cu 23,5%, iar cel al cărnii de pui cu 25,8%.
În aceste condiții Rusia a revenit asupra embargoului și a scos mai multe produse interzise, printre care somoni și păstrăvi, produsele lactate fără lactoză, vitamine, sau aditivi alimentari, scrie EUobserver.
Cum explică Putin interzicerea importurilor de produse alimentare? „În primul rând este o măsură care vine în sprijinul producătorilor ruși, precum și una de deschidere a piețelor noastre către națiuni și producători care vor să coopereze cu Rusia și sunt pregătiți pentru o astfel de cooperare“.
Decretul lui Putin prevede ca embargoul să dureze un an. Este oare suficient timp pentru a încuraja producția autohtonă de alimente? Dacă nu, de ce s-ar mai obosi producătorii locali să își dezvolte producția?
Sondaje naționale privind interdicția nu au fost publicate în Rusia, dar potrivit unui sondaj informal realizat de o agenție rusească de presă 91% din respondenți sprijină embargoul și doar aproximativ 7% sunt împotrivă. Embargoul servește scopurilor propagandistice ale lui Putin, adâncind prăpastia dintre marea majoritate a rușilor patrioți și mărunta minoritate a susținătorilor Occidentului, potrivit The New Yorker.
Evaluări mai realiste ale politicilor izolaționiste ale lui Putin se pot întâlni în puținele canale media rusești care refuză să urmeze linia impusă de guvern.
Interzicerea importurilor de alimente îi va afecta puternic și pe rușii de rând, nu doar pe cei proaspăt îmbogățiți, care au pretenții culinare. Pe aceștia din urmă Putin îi suspectează că pactizează cu Occidentul.
„Patriotismul culinar este doar o vorbă în vânt. Ingredientele pentru produsele noastre alimentare sunt 80% europene sau americane“, a declarat pentru Radio Svoboda Dmitri Potapenko, fondator al Piatiorocika, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din Rusia.
Primul mandat al lui Putin ca președinte, între 2000 și 2008, a fost marcat de o prosperitate fără precedent în Rusia, determinată în principal de creșterea prețurilor la energie. Acest lucru i-a permis lui Putin să-și cimenteze statutul ca singur centru de putere și să aibă succes în a controla canalele media și în schimbarea sistemului electoral pentru ca acesta să-i fie favorabil.
Pe 6 august Rusia a impus un embargou asupra importului majorității alimentare din UE, SUA, Australia, Canada și Norvegia, ca răspuns la sancțiunile economice impuse de acestea pe fondul acțiunilor militare ale Rusiei din Ucraina.
0 comments :
Trimiteți un comentariu