Extremele europene: Lituania crede că zona euro are ce învăța de la ea, pe când Franța a ajuns să ceară ajutorul Germaniei

Guvernatorul băncii centrale a Lituaniei, o mică economie care va adopta moneda euro anul viitor, își consideră țara un exemplu de urmat pentru economiile europene mai mari care au avut probleme grave din cauza măsurilor de austeritate, în timp ce președintele Franței, a doua economie ca mărime din Europa, afectată de pierdere cronică de competitivitate, i-a cerut Germaniei să facă mai mult pentru a stimula creșterea.

Zona euro nu „are viitor“ fără reforme structurale și de aceea pentru ca aceasta să supravie­țu­iască și să progreseze, guvernele trebuie să ac­ționeze pentru a-și reforma economiile, consideră guvernatorul băncii centrale lituaniene Vitas Vasiliaus, care a dat exemplu țările baltice pentru că au reușit să implementeze cu succes măsuri de austeritate, dar și pentru progresul economic înregistrat în ultimii ani, scrie CNBC.

Economia Lituaniei a înregistrat anul trecut unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere economică din UE, de 3,3%, din Europa, alături de Letonia (4,1%) și România (3,5%), continuându-și revenirea după prăbu­șirea de 14,8% din 2009, când Vilnius a fost nevoit să adopte măsuri drastice de austeritate. Vasiliaus a adăugat că trecerea Lituaniei la euro de la 1 ianuarie a reprezentat următorul „pas logic“ pentru guvernul lituanian.

Președintele francez Francois Hollande a afirmat într-un interviu acordat Le Monde că nu cere „indulgență“ Germaniei, dar vrea ca aceasta să facă mai mult pentru a stimula creștere pe plan intern și extern. Intervenția Germaniei pentru a scoate zona euro din criză a presupus cura de austeritate atât de mult blamată în prezent de unii lideri europeni, inclusiv de Hollande.

Berlinul a respins apelul președintelui francez pentru mai multă flexibilitate bugetară în Europa prin care să se prioritizeze creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Franța a beneficiat deja de doi ani de grație pentru a îndeplini normele UE (până în 2015). Hollande a insistat că guvernul de la Paris a inițiat reforme economice pentru a atinge obiectivele bugetare, însă eforturile sale au fost îngreunate din cauza problemelor economice, notează EUobserver.

Pentru relansarea investițiilor, autoritățile de la Paris au anunțat că susțin un program pe cinci ani care să mobilizeze resursele europene și naționale, precum și economiile private și marii investitori, însă ministrul german al Finanțelor, Wolfgang Schauble, consideră că este vorba doar de dorința de încălcare a regulilor bugetare ale UE.

Lituania a încercat pentru prima dată să adere la zona euro în 2006, iar de atunci a luat măsuri pentru a reduce rata inflației, care era de 3,8%, pentru a ajunge la un curs de schimb stabil și pentru a avea un deficit bugetar scăzut și un grad acceptabil de îndatorare. Rata medie a inflației din Lituania în ultimele 12 luni a fost de 0,28%, mult sub pragul de referință de 1,7% convenit de UE, iar în 2013 gradul de îndatorare a fost de 39,4% din PIB, valoare de referință fiind de 60%. Spre comparație, Franța a avut o rată medie a inflației de 0,75% și o datorie publică de 91,8% din PIB, potrivit Eurostat.

La sfârșitul lunii iulie Lituania a obținut toate avizele necesare pentru a intra în zona euro de la 1 ianuarie 2015 și va deveni astfel cel de-al 19-lea membru al Uniunii Monetare. Țară baltică cu doar trei milioane de locuitori este membru al Uniunii Europene din 2004 și se alătură vecinilor săi, Estonia și Letonia, care au trecut la euro în 2011 și, respectiv, 2014.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu