Săptămâna aceasta ochii publicului financiar vor fi ațintiți pe idilica stațiune montană americană Jackson Hole, unde se va întâlni elita scenei financiare inclusiv șefii celor mai influente bănci centrale ale lumii, Rezerva Federală, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană, în contextul în care zona euro, piața unde se duc cele mai multe exporturi românești, este complet defazată, și la politică monetară, și la creștere economică, față de SUA și Marea Britanie.Dacă pentru Rezerva Federală americană și pentru Banca Angliei problema este când să renunțe la politicile monetare neconvenționale și să înceapă să ridice dobânzile pentru a avea o creștere economică sănătoasă, BCE abia și-a început incursiunea în politicile neconvenționale.
Anul trecut a demonstrat, prin retragerile de capital și deprecierea monedelor unor economii emergente, cât de vătămătoare sunt dezechilibrele create de strategiile marilor bănci centrale.
Economia zonei euro este vulnerabilă la șocuri în condițiile în care a încetinit până la stagnare în cel de-al doilea trimestru, iar conflictul comercial și politic al Occidentului cu Rusia riscă să amplifice turbulențele economice.
Printre participanții la simpozionul de la Jackson Hole, găzduit de la prima ediție, în 1978, de Federal Reserve Bank of Kansas City, figurează miniștri de finanțe, academicieni, experți în economie și finanțe și jucători de top de pe scena financiară.
Draghi din zona euro
Dacă în SUA președintele Fed Janet Yellen trebuie să fie atentă să pornească ciclul majorărilor de dobândă la timp pentru a nu supraaccelera inflația, anul acesta BCE condusă de italianul Mario Draghi are de înfruntat pericolul deflaționist, care, dacă se va concretiza, poate aduce zona euro într-o nouă criză.
Unii analiști, precum Wolfgang Münchau de la financial Times, spun că BCE a ajuns în această situație deoarece s-a bazat pe un model economic neperformant și pe informații înșelătoare. Astfel, instituția pare că este luată de fiecare dată prin surprindere de încetinirea inflației. Münchau susține că BCE ar fi trebuit să reducă dobânzile la 0% mai devreme și să ruleze un program de achiziții de active, așa cum au făcut Fed și Banca Angliei pentru a susține creșterea economică. În schimb, BCE a ales să majoreze temporar dobânzile în 2008 și 2011, când consiliul guvernator al băncii aștepta o revenire care n-a venit niciodată. De asemenea, banca centrală a zonei euro a greșit când a promis că va cumpăra obligațiuni de pe piețele secundare. Promisiunea a ajutat piața datoriilor să-și revină și a temperat criza din zona euro, însă i-a făcut pe unii lideri europeni să se culce pe o ureche. Mateo Renzi, premierul Italiei, este unul dintre ei.
Yellen din SUA
Referitor la SUA, într-un sondaj de opinie realizat de The Wall Street Journal, 30 de economiști au spus că se tem că Fed a așteptat prea mult înainte să majoreze dobânzile pe termen scurt. Doar trei dintre repondenți au afirmat că banca centrală americană a acționat prea devreme. După ce ediția de anul trecut a summitului de la Jackson Hole s-a concentrat pe „Dimensiunile globale ale politicilor monetare neconvenționale“, cea de anul acesta are ca temă „reevaluarea dinamicilor pieței muncii“, exact ceea ce o interesează pe Yellen deoarece Fed a legat strategia de politică monetară de revitalizarea pieței muncii, importantă deoarece cheltuielile consumatorilor reprezintă coloana vertebrală a economiei americane.
Datele arată că situația de pe piața muncii din SUA se îmbunătățește rapid, chiar dacă PIB-ul își revine neechilibrat, iar un număr tot mai mare de analiști cred că economia a devenit vulnerabilă la inflație, iar piețele financiare la supraîncăzire din cauza dobânzilor aproape de zero și a sutelor de miliarde de dolari ieftini cu care Fed a hrănit piețele în criză. Câțiva oficiali ai Fed cred că instituția ar trebui să ridice costurile de finanțare. „Ideea că Fed ar putea întârzia este puternică. Oamenii au motive să se îngrijoreze“, crede James Bullard, președintele Federal Reserve Bank of St. Louis. Cei mai mulți oficiali ai Fed cred că dobânzile vor începe să crească de anul viitor. Mulți jucători de pe piață văd ca punct de pornire mijlocul anului 2015. Deciziile Fed sunt importante deoarece multe dintre băncile centrale îi urmează exemplul. Dacă Yellen așteaptă, și celelalte bănci centrale vor aștepta.
Ediția de anul trecut a simpozionului s-a ținut în prin sezon de turbulențe financiare. Rupia indiană parea scăpată de sub control, lira turcească se depreciase la cel mai redus nivel din istorie, iar valutele altor economii emergente asiatice băteau record negativ după record negativ din cauza spargerii bulei umflate mai ales cu bani americani ieftini.
Carney din Anglia
Legat de Marea Britanie, un alt pionier al politicilor monetare neconvenționale, piețele financiare mizează pe februarie ca luna în care Banca Angliei va începe să majoreze dobânzile. Însă astfel de perspective depind, ca și în SUA, de evoluțiile de pe piața muncii, unde pe de o parte, salariile reale scad și productivitatea este slabă, iar pe de alta șomajul se reduce, numărul angajaților crește și numărul angajaților cu normă parțială a explodat. Cu alte cuvinte, evoluțiile de pe piața muncii sunt incerte. Guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney a trimis masaje mixte, indicând că va întârzia majorarea dobânzilor până când salariile încep să urce și declarând ulterior că s-ar putea să nu aștepte până atunci. Între timp economia crește, iar unii analiști se tem că aceasta se întâmplă din cauza unei bule speculative imobiliare nesustenabile.
Foto
: Președintele BCE Mario Draghi (stânga), cel al Rezervei Federale Americane Janet Yellen și guvernatorul Băncii Angliei Mark Carney vor fi eroii show-ului financiar pe care-l va găzdui săptămâna aceasta cocheta stațiune montană americană Jackson Hole
0 comments :
Trimiteți un comentariu