Din cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei, doar 20 de kilometri sunt reabilitați și lărgiți la patru benzi de circulație, iar alți 20 de kilometri sunt în diverse stadii de execuție, de 7% până la 20%. Ultimii 32 de kilometri ai centurii nu au nici măcar un termen de începere a lucrărilor.Gestionarea situației centurii Capitalei, pe care circulă zilnic 144.000 de mașini, arată cum au fost stabilite prioritățile statului în ultimii ani în ceea ce privește construcția de drumuri. După ce ani la rând centura a fost „văduvită“ de finanțare, pentru anul acesta statul a anunțat că va oferi circa 45 de milioane de euro pentru această șosea, însă doar pentru tronsonul de nord. Între timp, centura de sud nu mai are constructori, după ce Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a reziliat cele trei contracte încheiate în urmă cu câțiva ani pentru reabilitarea șoselei, dar pentru care nu a alocat bani.
„Partea de sud a centurii este catastrofală. Reabilitarea întregii centuri ar fi o normalitate, pentru că acum în loc să circulăm cu o viteză de 70-80 de kilometri/h pe aceasta, avem o viteză medie de 15 kilometri/h. Toată lumea ar avea de câștigat cu o centură reabilitată. Acum se pierde timp, mărfurile se mișcă încet, poluarea este uriașă“, spune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
În prezent, doar tronsonul de circa 20 de kilometri cuprins între Chitila, în dreptul DN 7, și Voluntari, în dreptul DN 2, este reabilitat și lărgit la 4 benzi de circulație, fiind dat în exploatare în 2011. Pe de altă parte, pe un tronson de 8,6 kilometri între A1 (austrostrada București - Pitești) și DN 7 (Chitila) se lucrează în prezent, stadiul fizic de execuție al tronsonului fiind spre finalul lunii iulie de 20%, potrivit datelor transmise ZF de către CNADNR. Pe acest tronson lucrează firma românească Delta ACM 93 alături de firma azeră Azvirt pentru 30 de milioane de euro, potrivit datelor de pe site-ul CNADNR.
De asemenea, pe un sector de 11,2 kilometri între DN 2 (Voluntari) și A2 (autostrada București - Constanța) se execută lucrări, stadiul fizic al acestora fiind de 7%. Tronsonul acesta este reabilitat de firma românească Tehnologica Radion pentru circa 53 de milioane de euro.
Pe ceilalți 32 de kilometri ai centurii Capitalei, care înconjoară Bucureștiul prin sud, între autostrada București - Pitești și autostrada București - Constanța, situația este încă destul de incertă. „În prezent pe unele sectoare de drum ale centurii rutiere sud a municipiului București sunt în curs de execuție doar lucrări de reparații la nivelul covorului asfaltic al drumului, respectiv plombări. Aceste lucrări sunt executate în regie proprie de Direcția Regională de Drumuri și Poduri București prin Secția de Drumuri Naționale București Sud, cu finalizare în cursul acestui an“, potrivit unui răspuns transmis de CNADNR.
Compania de drumuri a încheiat în 2008 trei contracte pentru reabilitarea părții de sud a centurii Capitalei, însă la începutul verii fostul ministru al transporturilor Dan Șova anunța că a transmis notificări de reziliere a acestor proiecte, în contextul în care acestea nu prevedeau lărgirea șoselei la 4 benzi și nu puteau fi finanțate din fonduri europene.
„CNADNR intenționează să deruleze contractul de execuție a lucrărilor de modernizare și lărgire la 4 benzi de circulație pe centura rutieră sud a municipiului București prin finanțarea acesteia din fonduri europene nerambursabile aferente exercițiului financiar 2014-2020“, potrivit companiei de drumuri. CNADNR adaugă că reluarea procedurilor de achiziție publică pentru contractele de lucrări la centura sud va fi posibilă „după finalizarea documentației tehnicoeconomice aferente proiectului, prin care va fi stabilită și durata de realizare a lucrărilor.“
CNADNR nu a precizat până la închiderea ediției care este suma alocată în total anul acesta pentru reabilitarea centurii Bucureștiului și nici care este termenul estimat de finalizare a lucrărilor. Contactat de ZF, ministrul transporturilor Ioan Rus nu a dorit să comenteze situația centurii Capitalei.
Pe cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei circulă zilnic peste 144.000 de vehicule, potrivit recensământului general al circulației rutiere realizat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) în 2010. Traficul zilnic este calculat de ZF prin însumarea traficului înregistrat pe fiecare din sectoarele componente ale unei șosele; numărul real de vehicule care circulă pe fiecare șosea poate fi mai mic, în condițiile în care un vehicul înregistrat într-un sector al unei șosele poate fi înregistrat și în următorul sau următoarele, în funcție de traseul pe care îl urmează.
Șoseaua de centură a Capitalei, cu o lungime de circa 72 de kilometri, candidează la titlul de cel mai tergiversat proiect rutier major al României. Dezbătut încă din anul 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, proiectul estimat de CNADNR la o valoare de 2,3 mld. lei (circa 530 mil. euro) a trecut „de pe hârtie“ la stadiul de șantier în anul 2007, iar de atunci s-au reabilitat în mod real doar 20 de kilometri.
Capitalele din țările din vestul Europei, dar și din regiune au deja centuri la standard de autostradă. În Ungaria, spre exemplu, autostrada M0 încercuiește capitala, conectând Budapesta cu celelalte autostrăzi ale țării, M1, M2, M3, M4, M5, M6, M7.
0 comments :
Trimiteți un comentariu