Sancțiunile dintre Occident și Rusia vor avea ca rezultat sigur „distrugerea reciprocă“ la nivel economic și niciuna dintre părțile implicate în războiul interdicțiilor comerciale și financiare nu își poate permite să le mențină mai mult de șase-nouă luni, scrie EUobserver.„Știm de mai bine de o sută de ani că protecționismul și barierele comerciale fac rău economiei“, spune Hosuk Lee-Makiyama, avocat în drept comercial și director al Centrului European pentru Economie Politică Internațională din Bruxelles. El atrage atenția că un război comercial între statele occidentale și Rusia ar duce la „distrugerea reciprocă“ la nivel economic.
Este dificil de prevăzut efectele economice ale confruntării, dar încep să apară din ce în ce mai multe dovezi că bătălia sancțiunilor va crea o gaură considerabilă în portofelul comun al Europei.
Potrivit unei analize publicate de banca ING, embargoul impus de Rusia asupra importurilor de alimente din UE ar putea costa Uniunea 6,7 miliarde de euro, va șterge 6% din producția UE și 0,04% din PIB-ul UE.
UE a interzis luna trecută vânzarea de obligațiuni emise de statele membre către mai multe bănci rusești, printre care și cea mai mare bancă, Sberbank. De asemenea, UE a interzis vânzarea de tehnologie de vârf către companii petroliere rusești. Acțiunilor statelor europene Rusia le-a răspuns prin impunerea unui embargo asupra importurilor de alimente din UE.
Însă între timp susținerea unui front comun de către statele UE a început să slăbească pe măsură ce liderii țărilor membre încep să calculeze costurile. Ei au cerut compensații de la Bruxelles pentru pierderile fermierilor locali.
Premierul ungar Viktor Orban și cel slovac Robert Fico au criticat sancțiunile UE în mod public. Orban consideră că sancțiunile „fac UE mai mult rău decât fac rușilor“, adăugând în stilul său strident că „în politică acest lucru înseamnă autosabotaj“. Polonia a cerut UE să facă o plângere formală către Organizația Mondială a Comerțului pentru a anula embargoul alimentar.
Embargoul Rusiei asupra importurilor de alimente din Europa „ar putea șterge aproximativ 0,2 puncte procentuale din creșterea economică a zonei euro“, estimează Carsten Brzeski, economist la ING.
În anii de dinainte de criza financiară, pierderea a 0,2 puncte procentuale din creștere ar fi echivalat în termeni economici cu o înțepătură de viespe – dureroasă pe moment, dar nu pe termen lung.
Dar cum economia zonei euro de-abia mai suflă, o astfel de scădere ar putea face diferența între o creștere economică firavă și revenirea recesiunii, ceea ce ar avea o mare importanță politică și psihologică pentru zona euro.
Embargoul asupra importului de alimente afectează și Rusia, deoarece țara importă 40% din hrană, deși este a șasea cea mai bogată țară în terenuri arabile la nivel mondial. Rusia a ajuns în această situație deoarece autoritățile nu au sprijinit agricultura, micii fermieri plângându-se că statul a preferat ca ei să își abandoneze terenurile și să le lase marilor companii pentru exploatarea resurselor de petrol și gaze.
0 comments :
Trimiteți un comentariu