Lipsa investițiilor lovește în plin economia în trimestrul doi. Recesiunea bate din nou la ușă

Ritmul anual de creștere economică a frânat brusc, iar România a ajuns la al doilea trimestru consecutiv de scădere.

România a revenit în groapa recesiunii tehnice după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracție (T2 minus 1%, T1 minus 0,2%), iar evoluția dezamăgitoare a PIB-ului a luat prin surprindere economiștii și Guvernul, în timp ce oamenii de afaceri spun că resimt de câteva luni evoluția nefavorabilă a economiei, dar nimeni nu îi ascultă.

Taxele noi (euroacciza și taxa pe stâlp), lipsa măsurilor reale de încurajare a cererii, dar mai ales lipsa investiți­ilor, atât ale statului, cât și ale sectorului privat, încep să stranguleze economia.

După ce în primul trimestru analiștii caracterizau avântul economiei ca „o veste bună“, „o surpriză plăcută“ și „un semnal pozitiv“, acum economiș­tii spun că PIB-ul a avut o „încetinire peste așteptări“, „cifrele sunt surprinză­toare“ și „performanța economică s-a deteriorat foarte tare“. În consecință, analiștii au pus „sub observare“ prognozele privind creșterea economică din acest an și se pregătesc să le revizuiască în scădere. Acest lucru va afecta și mai mult investițiile care oricum erau firave.

Estimările „semnal“ anunțate ieri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul, anunțat de Eurostat, a fost de 0,2% față de T4 2013. Astfel, conform cutumei internațioanale, economia românească a reintrat în recesiune, având două trimestre consecutive de scădere.

Vestea reintrări economiei în recesiune tehnică a fost confirmată de Tu­dorel An­drei, șeful INS, care a fost acuzat de președintele Traian Băsescu de minciună prin omisiune pentru faptul că nu a anunțat public că a revizuit datele pe T1 de la un plus de 0,2% (pe 7 iulie) la un minus de 0,2%.

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta, citându-l pe ministrul bugetului Liviu Voinea, a comentat: România mergea cu 130 km/ora și acum merge cu 100km/oră, dar merge tot înainte.

Premierul se referă la faptul că ritmul anual de creștere economică a scăzut de la 3,8% în T1 la 2,4% în primul semestru, dar tot este creștere economică. Atât Ponta, cât și Voinea spun că guvernul are bani (spațiu fiscal) pentru a impulsiona cheltuielile în trimestrul 3 și 4, ceea ce ar trebui să readucă economia pe șine, după deraierea din T2.

Pentru tot anul guvernul are o țintă de 2,8% despre care Voinea spune că va fi atinsă. Oamenii de afaceri  spun că au resimțit o scădere a activității în trimestrul al doilea și că rezultatele slabe ale economiei erau de așteptat. Contracția este pusă de aceștia pe seama scăderii consumului, taxelor noi și a lipsei măsurilor de încurajare a economiei. Și, din păcate, așteptările pentru trimestrul al treilea sunt, în general, destul de pesimiste.

Marcel Bărbuț, CEO la Adeplast, afirmă că activitatea firmei lui a mers bine în primele două trimestre din 2014, dar că acest lucru se datorează efortului depus în administrarea afacerii, în vreme ce „statul nu este interesat să își crească propria afacere“.

Unii oameni de afaceri pun rezultatele slabe ale economiei și pe seama faptului că 2014 este an electoral și atenția oamenilor politici se îndreaptă spre „pomeni electorale“ și nu spre stimularea economiei.

„Măsurile de stimulare a economiei pe care trebuia să le ia guvernul au lipsit cu desăvârșire. Este an electoral și sunt alte priorități, se fac pomeni electorale. Sunt șanse slabe ca economia să se redreseze până la finalul anului“, susține Octavian Crețu, acționar la Romaqua.

Spre deosebire de oamenii de afaceri, analiștii se arată surprinși de evoluția economiei, rezultatele fiind sub valorile prognozate. Estimările indicau o creștere de aproximativ 0,5% în trimestrul al doilea față de primul.

Cătălina Molnar, economist-șef la UniCredit Țiriac Bank, consideră că principalii factori care au dus la această ajustare a ritmului de creștere al PIB sunt, cel mai probabil, încetinirea industriei, deteriorarea contului curent și o deteriorare în sectorul construcțiilor și, implict, a investițiilor.

Andrei Rădulescu, analist senior la Banca Transilvania, a fost primul economist care a scris într-o notă despre scăderea economică din T1, care nu a fost anunțată oficial de Institutul Național de Statistică și a indicat faptul că din punct de vedere tehnic, România a intrat în recesiune, având două trimestre consecutive -T2 și T1- de scădere economică. Toată lumea știa că în trimestrul întâi, conform anunțului oficial al Institutului Național de Statistică de pe data de 7 iulie, ultima revizuire, România a avut în trimestrul întâi 2014 o creștere economică de 0,2% față de T4 2013.

„Această evoluție a fost determinată de contracția investițiilor productive, care nu a putut fi contrabalansată de relansarea consumului privat. În primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergență între climatul investițional din economia reală și climatul investițional din economia financiară, pe fondul climatului macro-financiar extern, al crizei din Ucraina și al politicii statului în materie de investiții publice. Planurile investiționale ale companiilor au fost nefavorabil influențate în semestrul I de acciza la carburanți și de taxarea construcțiilor speciale.“

România a fost în trimestrul al doilea „codașa“ Europei, cu cea mai abruptă scădere a PIB dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), comparativ cu primul trimestru.

Agravarea conflictului dintre Rusia și Ucraina și inflația scăzută au condus la o încetinire  economică neașteptată în zona euro în al doilea trimestru, după ce în primele trei luni ale anului economiile din Europa creșteau în mod accelerat, iar criza din estul Europei nu avusese încă un impact economic semnificativ.

Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania

Economia României a reintrat în recesiune tehnică. Această evoluție a fost determinată de contracția investițiilor productive, care nu a putut fi contrabalansată de relansarea consumului privat. În primul semestru economia internă s-a confruntat cu o divergență între climatul investițional din economia reală și climatul investițional din economia financiară, pe fondul climatului macro-financiar extern, al crizei din Ucraina și al politicii statului în materie de investiții publice. La nivelul economiei reale climatul investițional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formării brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica întregii economii. Planurile investiționale ale companiilor au fost nefavorabil influențate în semestrul I de acciza la carburanți și de taxarea construcțiilor speciale.

Citește și:

Declarațiile oamenilor politici

Declarația șefului Institutului Național de Statistică

Ce comentarii a strârnit anunțul INS

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega