Numărul persoanelor fizice cu restanțe la credite a ajuns în iunie la 660.000, cel mai mic nivel din noiembrie 2009 încoace, în timp ce numărul creditelor de retail cu întârzieri la plată a atins un minim al ultimilor cinci ani - de 866.000, potrivit datelor BNR.Restanțele totale ale populației însumau 11,4 miliarde de lei (2,6 mld. euro) în luna iunie, după o scădere de peste 3% sau echivalentul a 400 mil. lei față de luna anterioară. Comparativ cu iunie 2013, volumul restanțelor este însă mai mare cu circa un miliard de lei.
„Această scădere se datorează vânzării creditelor neperformante din portofoliile băncilor, curățarea bilanțurilor fiind tot mai des întâlnită“, consideră analistul financiar Dragoș Cabat.
Băncile au accelerat în ultima perioadă curățarea portofoliilor de neperformante, încurajate inclusiv de BNR, care le-a dat undă verde să scoată din bilanțuri creditele rele provizionate integral.
Creditele cu restanțe de peste 90 de zile, trecute de bancheri în categoria pierdere și provizionate integral reprezintă trei sferturi din totalul creditelor cu restanțe, respectiv echivalentul a 8,5 miliarde de lei.
Din totalul restanțelor avute de populație, peste 43% o reprezintă cele la creditele în euro, care se ridică la echivalentul a 4,9 miliarde de lei. Creditele în valută reprezintă cumulat peste 64% din sumele pe care persoanele fizice nu au reușit să le plătească la timp. După euro, cele mai mari restanțe sunt cele la creditele în franci elvețieni.
Dacă la nivel agregat întârzierile la plată au făcut un pas înapoi în iunie, restanțele peste 20.000 de lei ale persoanelor fizice au continuat să crească și au ajuns aproape de 7 miliarde de lei.
Această creștere este pusă de analistul Aurelian Dochia pe seama înmulțirii creditelor de valori mari. „Clienții care se califică cel mai bine sunt cei care iau credite de valori mari, cei mici nu prea mai îndeplinesc condițiile necesare.“
O parte dintre aceste credite cu valoare ridicată sunt credite ipotecare. Recent, un grup de parlamentari a propus un proiect de lege prin care persoanele care nu își mai pot achita creditele ipotecare ar putea solicita suspendarea temporară a executării silite.
„Dacă nu faci față unui credit investițional, depui cheia. La locuință nu poți depune cheia, trebuie să strângi cureaua“, a comentat recent pe această temă guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Pe lângă impactul nefavorabil asupra instituțiilor de credit, dezavantajul unei asemenea măsuri ar putea fi încurajarea unui comportament iresponsabil din partea clienților.
„Există un hazard moral într-un asemenea demers. În afară de impactul pe care această lege l-ar avea supra băncilor, se pune problema celor de bună credință, apar facilități tot pentru rău-platnici. Se poate ajunge la concluzia că e mai bine să nu îți respecți obligațiile decât să le respecți“, explică Dochia.
0 comments :
Trimiteți un comentariu