Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituțiile financiare internaționale, analiștii locali și autoritățile române, estimările privind creșterea PIB fiind corectate din mers de mai multe ori și în acest an. Odată cu reintrarea economiei în recesiune tehnică se prefigurează noi modificări ale prognozelor, șansa unei creșteri economice de peste 3% îndepărtându-se.România a revenit surprinzător în recesiune tehnică, după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracție. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,2% față de T4 2013. Analiștii pregătesc ajustări ale prognozelor privind creșterea economică din acest an, dar așteaptă să vadă informațiile detaliate legate de evoluția economiei în al doilea trimestru. Pentru a doua jumătate a anului, majoritatea economiștilor au anticipat deja că economia ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut.
La începutul anului analiștii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creșterii PIB față de 2013, spre 2,3%, însă veștile bune venite de la majoritatea indicatorilor macroeconomici în primul trimestru al anului i-au determinat pe cei mai mulți economiști să-și îmbunătățească prognozele privind creșterea PIB spre 3%.
Anunțarea cifrelor detaliate privind creșterea economică din primul trimestru din 2014 a adus noi modificări ale prognozelor analiștilor privind creșterea PIB, peste 3%. România a fost în T1 liderul Europei cu cel mai rapid ritm de creștere al economiei, de 3,8% față de aceeași perioadă de anul trecut. Industria, IT-ul și comerțul au fost principalele motoare ale economiei în primul trimestru, în timp ce construcțiile și serviciile financiare și-au continuat declinul.
BCR a dus la 3% prognoza de creștere economică pentru întreg anul 2014. Iar Raiffeisen Bank a îmbunătățit estimarea pentru avansul PIB din acest an la 3,5%. UniCredit Țiriac Bank a revizuit prognoza pentru creșterea economică până la 2,7%, față de estimarea anterioară de 2%. După anunțarea cifrelor privind creșterea economică din primul trimestru, RBS a majorat prognoza de creștere economică de la 2,1% la 2,5%.
În rândul instituțiilor financiare internaționale, Banca Mondială a avut în acest an cele mai optimiste prognoze privind creșterea economică a României. După ce la începutul anului Banca Mondială a îmbunătățit estimarea privind creșterea economică de la 2,2% la 2,5%, în iunie prognoza a fost majorată de la 2,5% la 2,8%.
Comisia Europeană anticipează că PIB-ul României va crește cu 2,5% în acest an, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată la începutul lunii mai de executivul de la Bruxelles. În februarie, Comisia Europeană vedea posibilă o creștere a PIB de 2,3%, prognoza fiind îmbunătățită atunci de la 2,1%. Mai pesimist, FMI anticipează în ediția din aprilie a Prognozei Economice Globale o creștere economică de 2,2% pentru România în acest an. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a modificat de două ori în acest an prognoza privind creșterea economică: în ianuarie, de la 2,2 la 2,4% și în luna mai, de la 2,4% la 2,6%.
Economia României a reușit și anul trecut să surprindă pe toată lumea, cu creșterea de 3,5%. Acest salt al PIB a depășit și cele mai optimiste estimări ale analiștilor și ale autorităților. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creștere al PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul țărilor europene, după Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reușit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei.
Cele trei mari instituții financiare internaționale, Banca Mondială/IFC, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) au susținut în primul semestru băncile și instituțiile financiare bancare cu finanțări de aproximativ 400 mil. euro pentru încurajarea creditării și pentru stimularea pieței de obligațiuni corporative în lei.
Analiștii și chiar reprezentanții unor instituții financiare internaționale au arătat că o țară ca România are nevoie de ritmuri de creștere economică de cel puțin 4% pe an pentru a reduce decalajele structurale și a converge către nivelul de trai din zona euro. Laura Tuck, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, a declarat pentru ZF că România are nevoie să stimuleze creșterea economică chiar până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că trebuie să continue reformele structurale și să mențină cadrul macroeconomic prudent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu