Leul și zlotul s-au depreciat cu 3% față de dolar începând cu iulie, iar forintul și coroana cehă cu aproape 4%, semn că tensiunile dintre Occident și Rusia încep să se propage pe piețele financiare din Europa de Est, unde investitorii încearcă să se protejeze de eventuala transformare a crizei politice într-o criză economică și de impactul acesteia asupra celor mai vulnerabile economii.Statul est-european cu cea mai mare expunere comercială la Rusia, atât din punctul de vedere al exporturilor, cât și al importurilor, este de departe Polonia, cea mai mare economie din regiune și puternic ancorată de Germania, care și ea începe să simtă șocurile crizei politice. Pe listă urmează Lituania, Cehia, Ungaria și Slovacia.
Dacă decizia Rusiei de a interzice importurile de alimente europene reprezintă doar un foc de avertisment, problema se pune unde ar fi mai vulnerabile țările est-europene dacă Moscova își va extinde embargoul asupra altor categorii de mărfuri. România ar fi cel mai expusă la interdicțiile privind utilajele și echipamentele de transport (de 821 milioane de euro anul trecut, din exporturi totale către Federația Rusă de 1,382 miliarde euro), iar Polonia la aceeași categorie (exporturi de utilaje de trei miliarde euro din exporturi totale de 8,1 miliarde de euro). În aceeași situație sunt și Cehia (3,2 miliarde euro din 4,5 miliarde euro), Slovacia (2,1 miliarde euro din 2,5 miliarde euro), Lituania (1,6 miliarde euro din 4,8 miliarde euro), Ungaria (1,1 miliarde euro din 2,5 miliarde euro), Estonia (548 milioane euro din 1,4 miliarde euro) și Letonia (486 milioane euro din 1,7 miliarde euro). Slovenia are cea mai mare expunere la exporturile de chimicale (585 milioane euro din exporturi totale de 1,2 miliarde euro), la fel și Bulgaria (207 milioane euro din 537 milioane euro). Lituania are, de asemenea, expuneri majore la exporturile de băuturi, tutun și materii prime, potrvit datelor Eurostat.
Monedele statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv forintul și zlotul, s-au depreciat la cel puțin minimul ultimului an față de dolar în condițiile în care investitorii se retrag din cele mai vulnerabile părți ale frontului unui incipient război economic, scrie The Wall Street Journal. Au scăzut, de asemenea, și acțiunile europene.
Piețele sunt nesigure și irascibile
La sfârșitul săptămânii trecute, prețul petrolului a atins minimul ultimelor 13 luni, în parte din cauza supraalimentării pieței atlantice cu țiței american.
Vineri s-au dus în jos și bursele americane, iar prețul aurului, un activ către care investitorii se îndreaptă în vremuri de criză, a recuperat pierderile anterioare, după ce președintele ucrainean a anunțat că armata a distrus o coloană de vehicule blindate rusești.
Piețele și-au revenit ieri după ce oficialii de la Kiev și Moscova au minimalizat atacul, iar rușii au negat producerea acestuia, însă această volatilitate subliniază că piețele reacționează promt, negativ, la puseurile crizei dintre Occident și Ucraina de o parte și Rusia de cealaltă.
Până acum, scăderea prețurilor activelor nu a atras vânătorii de chilipiruri, semn că investitorii se așteaptă la vremuri și mai tulburi.
Țările est-europene sunt printre cele mai afectate de retragerea investitorilor. Investițiile în acțiunile și obligațiunile economiilor europene emergente au scăzut abrupt luna aceasta.
Investitorii de retail au scos de pe piața est-europeană de acțiuni 234 de milioane de dolari de la începutul lunii până pe 11 august, după ce în iulie au investit 33 de milioane de dolari, iar în iunie 891 de milioane de dolari, potrivit EPFR Global.
Alți investitori cumpără active ale căror prețuri ar putea crește pe măsură ce criza din regiune se acutizează. Huntington Asset Advisors, un fond american de investiții de 1,8 miliarde de dolari, a cumpărat acțiuni ale unor companii miniere precum Rio Tinto mizând pe creșterea cotațiilor metalelor. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de paladiu, nichel și aluminiu și al doilea exportator de petrol ca mărime la nivel mondial. Până în prezent sancțiunile reciproce nu au afectat exporturile rusești de materii prime, dar unii investitori cred că Moscova ar putea recurge la un astfel de embargo ca răspuns la presiunile Occidentului. Prețul paladiului a ajuns luni la maximul ultimilor 13 ani. Acțiunile Rio Tinto au crescut cu aproximativ 4% de la 1 iulie.
Retragerea investitorilor de pe piețele est-europene vine într-un context nefavorabil pentru zona euro, piața către care se îndreaptă cele mai multe exporturi ale țărilor din regiune. Economia zonei euro a stagnat în trimestrul doi, iar cea a Germaniei, cea mai mare economie europeană, a scăzut cu 0,2%. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a avertizat că tensiunile geopolitice provocate de crizele din Ucraina și din alte regiuni ale lumii întunecă perspectivele de creștere și ar putea împiedica redresarea economiei. Acesta este cel mai puternic avertisment venit până acum din partea Bundesbank în această privință.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu