Comisia Juncker va avea pentru prima dată în istoria acestei instituții vicepreședinți cu putere asupra altor comisari, variantă care ar putea crea mai multe probleme decât le-ar rezolva, scria recent Mark Rhinard, cercetător și șef al Programului de Cercetare Europa la Institutul suedez de Afaceri Internaționale.Juncker speră că aceste funcții de vicepreședinți vor îmbunătăți coerența politicilor și a eficienței de operare. Vicepreședinții au existat dintotdeauna în colegiul comisarilor, e drept, dar postul a fost în mare parte de onoare.
Politica de organizare a Comisiei funcționează pe “conducte” verticale, cu fiecare comisar responsabil pentru propriul portofoliu. Organizarea cu poziții de vicepreședinți în schimb, prin coordonarea de tip "clustere de comisari", a fost foarte mult dezbătută în ultima parioadă. Vice-președinții din administrația Juncker sunt "fără portofoliu", ceea ce înseamnă că ei nu controlează nicio zonă, nici bugetul.
Ideea de comisari de “primă clasă” și de a “doua clasă”, deși combătută de Președintele executivului european, sugerează faptul că acum puterile comisarilor nu sunt egale: Nu toți vor avea un cuvânt de spus egal asupra tuturor deciziilor Comisiei. “Nu este greu de imaginat un comisar nemulțumit - de exemplu, unul care a pierdut în dezbateri politice interne - care caută răzbunare și merge în afara Comisiei pentru sprijin și înlesnire.
Acest lucru ar slăbi Comisiei ca un întreg. Pentru a evita aceste riscuri, Juncker va trebui să aibă grijă extraordinară în gestionarea noul său colectiv, având această formulă ierarhică de comisari – având nevoie probabil de mai multă atenție decât ar fi fost necesară într-o Comisiei de la egal la egal”, sublinia Rhinard. Cum va funcționa Comisia în noua formulă? Jean-Claude Juncker a optat, pentru organizarea în clustere, pentru 7 vicepreședinți care coordonează mai multe domenii.
Așa cum a explicat președintele CE, ei vor fi „coordonatori, lideri de echipă”, funcții care arată importanța în Comisia Europeană a ocupanților acestor poziții. Ierarhia și vicepreședinții sunt coordonați la rândul lor de reprezentantul Olandei, Frans Timmermans, numit prim-vicepreședinte. În plus, ar fi util un exemplu concret - Letonul Valdis Dombrovskis, însărcinat cu dosarul afacerilor sociale și al euro, va coordona, în calitate de vicepreședinte al Comisiei, activitatea afacerilor economice de care se va ocupa direct francezului Pierre Moscovici.
Tot în sfera de autoritate a lui Valdis Dombrovskis se va găsi și domeniul politici regionale, atribuit comisarului nostru, Corina Crețu. Desigur, președintele Comisiei a subliniat că nu e vorba de o ierarhie propriu- zisă cu ”supercomisari și comisari de rangul al doilea”, dar tot el a precizat că vicepreședinții de proiect au puterea de a controla orice inițiativă a comisarului cu care lucrează, unde vicepreședintele avizează toate proiectele înainte de a ajunge pe ordinea de zi a Comisiei. Echipele de comisari nu sunt fixe, a explicat președintele CE, existând clustere care par să se întrepătrundă, ceea ce face ca pe anumite dosare echipele să se configureze puțin altfel.
În sfârșit, Jean-Claude Juncker, pus în fața atâtor obiecții și contestații a amintit că niciun comisar nu poate acționa în numele țării sale, ci exclusiv în calitatea de comisar european, ca politician european. Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, București și Cluj. În prezent este Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles.
Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, București și Cluj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu