Ce fonduri totale are de cheltuit România până în 2020. Facilități în utilizarea banilor

România nu va mai avea nicio justificare dacă nici acum nu va lua 100% din banii UE alocați pentru perioada 2014-2020, în condițiile în care Corina Crețu a devenit numărul 1 în UE în fonduri europene pentru dezvoltare.

Corina Crețu va fi învestită cu unul dintre cele mai importante mandate în cadrul viitoarei Comisii Europene - politica regională (REGIO), care gestionează peste 350 mld. euro în următorii șapte ani și care alimentează jumătate din fondurile structurale alocate României.

Pentru România, țara cu cea mai redusă rată a absorbției de fonduri structurale europene, de doar 36%, înseamnă responsabilitatea ca în exercițiul 2014-2020 să absoarbă 100% din fondurile alocate pentru că nu va mai putea justifica că nu cunoaște sistemul de la Bruxelles și că nu știe cum să-și croiască proiectele și instituțiile responsabile pentru a atrage toți banii europeni.

Ce fonduri totale are de cheltuit România între 2014 și 2020

+ Fondurile structurale: +10% (față de 2007-2013)

România va primi, între 2014 și 2020, peste 21 mld. euro, în creștere cu 10% față de alocările din perioada 2007-2013 (19,2 mld. euro).

+ PAC: +27% (în total, față de 2007-2020)

Pe Polilica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creștere cu 27% față de alocările din exercițiul financiar 2007-2020 (13,8 mld. euro). În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăți directe“ și „dezvoltare rurală“ - sumele comparate arată astfel:

- Plăți directe către fermieri: +47,5%. Pentru plăți directe România primește 10,3 mld. euro, față de 5,6 mld. euro în 2007-2013.

- Pe dezvoltare rurală: - 13,5%. România are alocate peste 7 mld. euro pentru dezvoltare rurală, față de 8,2 mld. euro între 2007 și 2013 (minus 1,1 mld. euro). Pe cei doi piloni „plăți directe” și „dezvoltare rurală” există o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt.

Facilități în cheltuirea banilor

+ În exercițiul financiar 2014-2020 banii pot fi cheltuiți în intervalul NĂ3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), față de NĂ2 în exercițiul financiar 2007-2013. Banii vor fi cheltuiți deci în 10 ani.

+ TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanțare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile).

+ Rata de cofinanțare națională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).

+ Pe dezvoltare rurală rata de cofinanțare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).

+ În cazul în care un stat din UE are un acord de asistență financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanțarea națională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanțare națională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanțare națională, 75% banii UE).

+ Prefinanțările (banii dați înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanțare cu FMI sau UE, procentul prefinanțărilor va fi de 4%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel