duminică, 14 septembrie 2014

Ce fonduri totale are de cheltuit România până în 2020. Facilități în utilizarea banilor

Ce fonduri totale are de cheltuit România până în 2020. Facilităţi în utilizarea banilor România nu va mai avea nicio justificare dacă nici acum nu va lua 100% din banii UE alocați pentru perioada 2014-2020, în condițiile în care Corina Crețu a devenit numărul 1 în UE în fonduri europene pentru dezvoltare.

Corina Crețu va fi învestită cu unul dintre cele mai importante mandate în cadrul viitoarei Comisii Europene - politica regională (REGIO), care gestionează peste 350 mld. euro în următorii șapte ani și care alimentează jumătate din fondurile structurale alocate României.

Pentru România, țara cu cea mai redusă rată a absorbției de fonduri structurale europene, de doar 36%, înseamnă responsabilitatea ca în exercițiul 2014-2020 să absoarbă 100% din fondurile alocate pentru că nu va mai putea justifica că nu cunoaște sistemul de la Bruxelles și că nu știe cum să-și croiască proiectele și instituțiile responsabile pentru a atrage toți banii europeni.

Ce fonduri totale are de cheltuit România între 2014 și 2020

+ Fondurile structurale: +10% (față de 2007-2013)

România va primi, între 2014 și 2020, peste 21 mld. euro, în creștere cu 10% față de alocările din perioada 2007-2013 (19,2 mld. euro).

+ PAC: +27% (în total, față de 2007-2020)

Pe Polilica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creștere cu 27% față de alocările din exercițiul financiar 2007-2020 (13,8 mld. euro). În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăți directe“ și „dezvoltare rurală“ - sumele comparate arată astfel:

- Plăți directe către fermieri: +47,5%. Pentru plăți directe România primește 10,3 mld. euro, față de 5,6 mld. euro în 2007-2013.

- Pe dezvoltare rurală: - 13,5%. România are alocate peste 7 mld. euro pentru dezvoltare rurală, față de 8,2 mld. euro între 2007 și 2013 (minus 1,1 mld. euro). Pe cei doi piloni „plăți directe” și „dezvoltare rurală” există o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt.

Facilități în cheltuirea banilor

+ În exercițiul financiar 2014-2020 banii pot fi cheltuiți în intervalul NĂ3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), față de NĂ2 în exercițiul financiar 2007-2013. Banii vor fi cheltuiți deci în 10 ani.

+ TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanțare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile).

+ Rata de cofinanțare națională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).

+ Pe dezvoltare rurală rata de cofinanțare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).

+ În cazul în care un stat din UE are un acord de asistență financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanțarea națională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanțare națională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanțare națională, 75% banii UE).

+ Prefinanțările (banii dați înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanțare cu FMI sau UE, procentul prefinanțărilor va fi de 4%.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu