Cine va plăti pentru noua forță militară a NATO din Europa de Est?

Decizia NATO de a desfășura trupe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în România, va costa bani, dar nu se știe de unde vor veni fondurile având în vedere că până acum statele membre nu au fost generoase cu cheltuielile de apărare, scrie Deutsche Welle.

„Detaliile vor fi stabilite în săptămânile ce urmează”, a răspuns Secretarul General al NATO Anders Fogh Rasmussen după încheierea summitului din Țara Galilor, întrebat fiind câți soldați va avea „noua forță de reacție rapidă” și cine va suporta costurile.

În ceea ce privește costurile, oficialii alianței devin necomunicativi, și nu doar în privința acestui nou proiect, ci în legătură cu cheltuielile de apărare în general. Timp de mulți ani, cel mai de seamă membru al NATO, Statele Unite, s-au plâns că marea majoritate a aliaților europeni și-au redus bugetele militare. Doar SUA, Marea Britanie și într-o anumită măsură Franța dispun de tehnologie de nivel înalt și au capacitatea de a lansa atacuri aeriene, a declarat un diplomat cu rang înalt din NATO.

Ținta cheltuielilor de apărare a statelor membre, de  2% din PIB, reînnoită la summitul din Țara Galilor, ar trebui să fie atinsă în zece ani. Secretarul general al NATO dorea ca procentul să fie trecut în documentele oficiale ale summitului ca o „obligație”, dar termenul a fost șters, după ce a apărut ca prima variantă, în „ ciorna” documentelor.

Potrivit membrilor delegațiilor, Canada și Germania au fost primele care s-au opus acestei formulări. Acum nu se mai vorbește decât în termeni de „țintim acest obiectiv” – o diferență subtilă, dar importantă. Oficiali NATO estimează că noile planuri vor presupune cheltuieli de aproximativ 60 de milioane de euro în următorii zece ani.

Rasmussen spune însă că banii trebuie strânși mai devreme. „Costurile vor apărea anul acesta și anul viitor”, a spus el. Dacă Occidentul vrea să arate clar Rusiei că NATO este pregătită, trebuie să demonstreze că va cheltui pentru apărare, a mai adăugat el. Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut în ultimii ani.

Potrivit Institutului Internațional pentru Cercetare în Domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI), Rusia cheltuiește aproximativ 4,1% din PIB pentru apărare, în timp ce SUA alocă 3,8% din PIB , dar cheltuiesc cea mai mare sumă în termeni absoluți, de 618 miliarde de dolari pe an.

Statele membre NATO au decis vineri să creeze o forță "foarte reactivă" care va putea fi mobilizată în câteva zile, ca răspuns la o situație de criză, și să mențină o "prezență continuă" în estul Europei.  Secretarul general al NATO a declarat vineri că nu a fost încă luată o decizie privind locul unde vor fi amplasate instalațiile de recepție în estul Europei, notând că statele baltice, Polonia și România și-au exprimat intenția de a găzdui astfel de facilități.

Premierul britanic David Cameron a fost primul care a anunțat un angajament concret pentru noua forță militară. Marea Britanie va contribui cu 3.500 de soldați la noua forță de răspuns rapid, în timp ce cancelarul german Angela Merkel va trimite pentru început doar 60 de soldați care să întărească structura NATO din Polonia.

Președintele american Barack Obama anunțase deja în iunie la Varșovia că SUA vor pune la dispoziția Europei Centrale și de Est fonduri de un miliard de dolari pentru a întări capacitatea de reacție a NATO în zonă pe fondul conflictului din Ucraina cu Rusia. Din aceste fonduri, președintele american dorește să finanțeze contribuția americană la forța de răspuns rapid, a anunțat Obama la summitul din Țara Galilor. Diplomații NATO spun că bugetul comun al alianței este unul mic. „Costurile trebuie plătite de cei care au nevoie” este principiul după care funcționează NATO.

Acest lucru înseamnă că disponibilitatea de a lua inițiativa nu este întotdeauna un lucru bun, spun diplomații NATO. „Cine spune <> primul, trebuie să și plătească”.

Lupta pentru atragerea finanțării va continua cu siguranță în NATO. Aproape toți secretarii generali ai NATO au făcut eforturi  pentru a convinge statele membre să aloce mai multe fonduri pentru apărare. „Împărțirea poverii” a fost o preocupare pentru NATO în ultimii 25 de ani. „Din păcate parte din sarcina mea aici este să dau din mână în mână farfuria în care se strâng bani”, spunea cândva fostul secretar general al NATO Jaap de Hoop Scheffer. Poate că viitorul secretar general, Jens Stoltenberg, care va prelua conducerea alianței de la 1 octombrie, va avea mai mult noroc cu strângerea de fonduri.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Daniela Stoican